Descoperire arheologica misterioasa facuta de zimbrii din Neamt. Ar putea fi drumul care ducea la comorile Moldovei

Totul a inceput in 2012, cand din Parcul Natural Vanatori din Neamt au fost eliberate cateva animale, in apropierea comunei Cracaoani. Zimbrii s-au bucurat din plin de libertatea proaspat capatata, incepand sa exploreze regiunea. Si, cum uriasele rumegatore sunt monitorizate prin GPS, cei de la Parcul Natural le-au putut urmari toate deplasarile, prilej cu care au constatat ca zimbrii au facut o importanta descoperire arheologica, relateaza „Mesagerul de Neamt”.

In zona satului Mitocul Balan, animalele au dat peste un drum vechi de secole bune, lat de 7-8 metri si construit temeinic, cu o fundatie de piatra. Desi aduce mult cu soselele facute de romani (foto jos: Via Appia din Italia), drumul nu e totusi opera acestora, deoarece provincia Dacia nu s-a extins pana aici; dateaza, se pare, mai degraba din perioada medievala.

Oamenii din zona vorbesc demult despre „Calea Mare” si exista chiar si un deal cu acest nume in apropiere de Mitocul Balan, dar istoricii si arheologii nu au reusit pana acum sa gaseasca drumul, care ar fi facut legatura intre acest sat si Hangu, langa Lacul Bicaz.

Se stia insa ca aceasta „Cale Mare” era folosita de calugarii de la Secu si maicile de la Varatec iar o ramificatie facea legatura, prin Toplita, intre Moldova si Transilvania. Nimeni nu se astepta insa ca aceasta sa fie un drum contruit temeinici, ci doar o poteca de munte.

”Eu am auzit despre drumul asta de la un brigadier silvic batran, care a lucrat vreo 40 de ani la padure”, spune viceprimarul din Cracaoani. ”Cine sta de vorba cu el afla o multime de povesti, dar asa sunt multi sateni care pot sa le arate drumetilor pe unde sa mearga. Unii stiu ca a fost drumul folosit pe timpul razboiului, altii spun ca ar fi mai vechi. Ar trebui sa se faca o comisie din specialisti, care sa se duca la fata locului si sa faca investigatii”.

Descoperirea a trezit si interesul specialistilor in istorie. Comisarul Vitalie Josanu, seful Serviciului Patrimoniul Cultural din judet, spune ca ”Exista o relatare de-a lui Neculce, in care se vorbeste despre un anume Gatae Surugiu. In a doua jumatate a secolului XVII, el ar fi divulgat polonezilor locul unde este ascuns tezaurul Moldovei si a sfarsit decapitat. Gasim de-a lungul acestui drum toponimele Poiana Comorilor, Dealul Comorilor, Varful Comorii, Piscul Comorii, apar izvoare colaterale si asa descoperim ca niste urme si niste elemente sunt in zona. Iar intre drumul de creasta si Hangu exista o cetate, din epoca Bronzului, care apara ceva – cel mai probabil traficul – si, in acelasi timp, exercita un control al negustorilor si se ocupa cu paza marfurilor. Eu am vazut ca apare pe harti aceasta cetate, m-am interesat la Complexul Muzeal Judetean si am intrebat de ce nu este trecuta in Repertoriul Arheologic National. A fost un pic de agitatie atunci, dar nu s-a schimbat nimic, nici nu mai sunt specialisti care sa se ocupe cu lucruri de genul acesta. Informatia este la nivel de noutate si de abia de acum ar trebui sa se faca o riguroasa cercetare istorica si arheologica”.

„Calea Mare” descoperita de zimbrii din Neamt nu este, de altfel, unica. In tara exista mai multe locuri si localitati purtand acest nume. Multe dintre ele au facut parte din sistemul de aparare al frontierelor Imperiului Roman, sistem care includea si un drum ce urma linia granitei si permitea deplasarea rapida a trupelor. Mitocu Balan se afla insa la circa 150 de kilometri de frontierele provinciei Dacia, deci e greu de crezut ca drumul de aici ar fi opera romanilor. In Cracaoani arheologii au gasit urmele unei asezari din veacurile IV-V, insa aceasta ar avea mai degraba legatura cu gotii decat cu romanii.

Pe de alta parte, daca autoritatile de la noi nu par interesate de aceasta descoperire, ea a atras in schimb atentia unui responsabil din Ministerul francez al Culturii si Comunicarii, arheologul Philippe Fajon, care cu ani in urma a facut sapaturi si in tara noastra. Acesta spune ca nu doar in Romania, ci si in Franta, este foarte dificil ca un drum roman sau medieval sa fie clasificat drept monument istoric din punct de vedere administrativ.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur