Cum functioneaza o REGIE din Romania. Bilanturi cosmetizate, oameni de PR ce nu comunica, directori penali, soft din anii '90

Analiza nu a fost realizata de vreun ONG rauvoitor sau de auditori straini nefamilizarizati cu mersul lucrurilor la noi, ci chiar de o institutie din Primaria Capitalei, mai precis Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice Bucuresti (AMRSPB). Economisti, juristi, ingineri si manageri au lucrat la raportul care face radiografia unei Regii de stat din Romania. Aceasta lectura, altminteri fascinanta, are totusi 750 de pagini, astfel incat am preferat, in loc sa reproducem tot raportul, sa facem o sinteza si sa scoatem in evidenta unele detalii.

-► „Nu sunt acceptate persoanele murdare”
-► Neproductivi, dar multi
-► Directori, cata frunza si iarba
-► La RATB, ca la Academie: filologi, geografi, istorici si politologi
-► Spor de trasee dificile
-► Salariile se calculeaza ca acum 20 de ani
-► Gratis ar fi mai ieftin

„Nu sunt acceptate persoanele murdare”
In caz ca nu stiati, transportul in comun in Capitala dateaza inca din 1871, cand s-au introdus primele tramvaie in Bucuresti. In acele vremuri, biletul costa 20 de bani pe kilometru iar tramvaiele veneau la 10 minute, orice intarziere era penalizata prin reducerea salariului vatmanului vinovat. Nu erau acceptate in vagoane persoanele murdare, iar limita admisa a numarului de calatori nu trebuia depasita.

Citește și

Controlori RATB, acuzati ca au agresat un calator care circula fara bilet. Intreaga scena a fost filmata de un martor

A trecut de atunci aproape un veac si jumatate. La ora actuala RATB are circa 11.000 de angati, 507 tramvaie, 302 troleibuze si 1.333 autobuze. Sunt 125 de linii care opresc in 2.019 statii. Pe hartie, un bilant impresionant; dar pe strazile Capitalei realitatea nu mai arata la fel de bine. Nici pentru calatori, care se plang ca vehiculele sunt vesnic aglomerate, nici pentru Regie, care merge in pierdere, in ciuda faptului ca primeste o subventie de peste jumatate de miliard de lei de la Primarie.

Neproductivi, dar multi
Si tocmai faptul ca, in ciuda sumelor alocate de municipalitate, Regia e pe minus i-a determinat pe edili sa ceara o analiza. Aceasta arata ca in 2008 RATB a avut un mic profit (peste 15.000 de lei), apoi a fost pe zero iar in 2013 a inregistrat o pierdere de aproape 47 de milioane. Explicatia specialistilor AMRSB pentru aceasta schimbare este ca „pentru perioada 2009-2012 este evidenta ”cosmetizarea” situatiilor financiare” – adica Regia a mers la fel tot timpul, doar ca pana de curand a stiut sa asunda asta. Randamentul muncii s-a deteriorat de la an la an dar cu toate acestea in 2013, desi productivitatea pe angajat era in scadere, s-au mai angajat inca 171 de oameni.

„Lipsa unei identificari clare a volumului si destinatiei subventiei pentru diferenta de tarif (inclusiv cea aferenta reducerilor si gratuitatilor acordate conform legii) care ar trebui utilizata pentru activitatea de baza (transportul public) ridica serioase dubii asupra corectitudinii nivelului si utilizarii sumelor primite de la Consiliul Local drept subventie”, spun autorii analizei, care vorbesc despre o „criza de rentabilitate” care pana acum a fost mascata.

Directori, cata frunza si iarba
Iar situatia nu s-a imbunatatit; dimpotriva, „anul 2014 marcheaza totodata o crestere masiva la elementul de cheltuieli aferente contractelor de mandat si a consiliului de administratie”. O conducere care, desi a primit mai putini bani, se pare ca nu s-a dat indarat cand a fost vorba sa-si completeze veniturile din alte surse. „RATB a avut, in perioada 2012-2014, nu mai putin de patru directori generali iar persoana care a ocupat aceasta functie in 2011-2012 este anchetata pentru abuz in serviciu si producerea unui prejudiciu de 3,6 milioane de lei.” Este vorba de fostul director Viorel Popescu, condamnat acum cateva zile la 4 ani si 4 luni de inchisoare.

De asemenea, sunt prea multi sefi. „Personalul de executie a crescut de la 163 in 2008 la 261 in 2013, adica de 1,6 ori.” Reducerea cu 100 a personalului de conducere „ar insemna o economie de 4.800.000 lei pe an (suma aproximativ echivalenta cu costul a 1 tramvai nou, cu performante deosebite)”.

La RATB, ca la Academie: filologi, geografi, istorici si politologi
In plus, RATB desfasoara diverse activitati care nu au mare legatura cu transportul de persoane; de pilda, doar cantina are in medie 50 de angajati iar uzina de reparatii, peste 1000. De asemenea, exista un Birou de Relatii Publice in care sunt incadrate nu mai putin de 18 persoane. Acestea redacteaza cel mult 10 comunicate pe luna, se arata in analiza. RATB are si un purtator de cuvant in persoana dnei Brindusa Raiceanu (Berceanu) care a aparut cu 8 declaratii de presa in 4 ani”, dar si un voice-over – actrita Anda Alvirescu, care primeste 2.511 lei pe luna pentru anunturile care se aud in mijloacele de transport in comun. Lucreaza la RATB de 14 ani ceea ce, potrivit calculelor specialistilor, inseamna ca, la nivelul de plata al unui artist de voice-overe din SUA, Anda Alvirescu a inregistrat 2.745 de ore de mesaje. Tot in Biroul Relatii Publice sunt angajati un referent de specialitate care are ca profesie de baza geografia, un istoric si doi specialisti in stiinte Politice.

Si daca acestora poate li se mai gaseste o utilizare, centrul de sanatate al RATB are angajati un jurnalist si un filolog, desi nu a emis niciun comunicat de presa in ultimii 5 ani. In cadrul Biroului Personal Transport Electric exista un jurist si inca un filolog platiti fiecare cu 2.402 lei pe luna (salariu brut) iar la Personal Intretinere Reparatii, un licentiat in geografie si un psiholog.

Spor de trasee dificile
Toti acesti angajati nu au mari motive sa fie nemultumiti, dat fiind ca beneficiaza de 54 de sporuri si recompense, printre care prima de vacanta de 80% din salariul de baza, ore platite pentru participarea la activitatile sindicale sau sporuri intre 19 si 25% pentru traseele dificile. Si, cu toate ca au acces la cantina Regiei, ale carei cheltuieli sunt suportate de Regie, primesc si tichete de masa.

Potrivit specialistilor Autoritatii Municipale, „daca avem in vedere scenariul conform caruia toate activitatile care nu au legatura directa cu activitatea de transport nu s-ar mai desfasura (sau ar fi transformate in centre de profit, independente din punct de vedere financiar de activitatea de transport: cantina, centru de sanatate, uzina de reparatii, casa de odihna de la Predeal, tipografia, scoala de soferi etc), estimam ca ar disparea din costurile activitatii de transport cheltuieli de personal aferente unui numar de aproximativ 2.000 angajati. Ceea ce la nivelul anului 2013 (exercitiu financiar complet) ar echivala cu o valoare de 3.773 lei/luna-angajat * 2.000 angajati = 7.546.000 lei/luna, adica 90.552.000 lei anual.”

Salariile se calculeaza ca acum 20 de ani
In materie de IT, cei mai multi bani s-au dat pe mentenanta si mai ales pe contracte cu firma UTI Sytstems, care in 2012 au avut o pondere de peste 92% in totalul cheltuielilor anuale cu ale RATB cu furnizorii IT, fiind vorba de cheltuielile legate de Sistemul Automat de Taxare. Pe de alta parte, pentru calculul salariilor RATB foloseste o aplicatie facuta in FoxPro 2.6 pentru MS-DOS, datand, deci, din anii 1993-1994. Autobuzele moderne au, in schimb, instalat un sistem de monitorizare care ar permite, de pilda, inregistrarea consumului de carburant, dar nu sunt folosite in acest scop.

De asemenea, in raport se atrage atentia ca „un sistem modern de gestiune electronica a flotei de mijloace de transport in comun – tramvaie, linia 41, de management inteligent care indica in fiecare statie si timpul ramas pana la sosirea urmatorului tramvai, a fost distrus si conducerea RATB nu a intreprins absolut nici o actiune pentru a incerca depistarea faptasilor si tragerea acestora la raspundere. Nu este vorba de actiunea unor persoane fizice care au actionat in mod singular, ci de distrugerea centrului de management inteligent al traficului pe linia 41, care se afla in zona de securitate a angajatilor RATB, acesti fiind primii care ar trebui intrebati cine a distrus si de ce, acest sistem”.

Gratis ar fi mai ieftin
Pe langa problemele de personal, RATB are insa si o problema cu calatorii. „Datorita reducerii capacitatii de transport, tot mai multi cetateni refuza sa mai plateasca contravaloarea calatoriilor pe care le fac, datorita supraaglomerarii mijloacelor de transport in circulatie si a timpului lung de asteptare in statii.” Specialistii Autoritatii Municipale sustn ca ar trebui redus numarul celor care circula gratuit: de pilda, sa nu mai beneficieze de aceasta facilitate angajatii primariei si pensionarii cu pensii peste 2.500 de lei, mod in care s-ar economisi peste 10 milioane de lei pe an.

De asemenea, procesele cu calatorii prinsi fara bilet genereaza pierderi uriase, se arata in analiza, care sustine si ca „ aceasta munca inutila, pentru cca 900 dosare anual, este intretinuta pentru a justifica numarul mare de consilieri juridici si controlori. Este evident ca acest numar de sute de dosare genereaza cheltuieli mari si trebuiesc cautate posibilitati de scadere a acestora.”

Printre propunerile din analiza se numar atat imbunatatiri ale sistemului actual de taxare, cat si ideea ca o validare a cartelei sa fie valabila 2 ore, indiferent cate mijloace de transport se schimba. O alta propunere e aceea ca un titlu de calatorie sa fie valabil si pentru un grup – 1-2 adulti, 2-3 copii. In fine, in document se sugereaza chiar ca transportul de calatori sa fie gratutit, fiindca astfel vor disparea costurile generate de chioscurile de bilete, Sistemul Automat de Taxare, salariile controlorilor etc. Totusi, autorii analizei nu sustin ca aceasta e cea mai buna solutie

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale