Adio, cash. Ministerul Finantelor vrea doar plati fara numerar

04-02-2014 | 10:10

Un proiect de ordonanta al Ministerului Finantelor vrea sa oblige firmele sa nu mai lucreze cu bani cash. Practic, platile cu numerar peste 2.000 lei vor fi interzise prin lege.

Stirileprotv

Este vorba de o “Ordonanta pentru intarirea disciplinei financiare privind operatiunile de incasari si plati in numerar si pentru modificarea unor acte normative”, care reduce la minim platile cu numerar in cazul firmelor, persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor familiale – practic oricui nu e o simpla persoana fizica. Proiectul va fi adoptat cel mai probabil saptamana viitoare, potrivit premierului Victor Ponta citat de Mediafax.

Platile in numerar pe care le pot efectua firmele intre ele sau catre persoane fizice vor fi limitate prin aceasta ordonanta la 2.000 de lei pe zi. Mai precis: o firma nu ii va puta plati si nu va putea incasa in numerar de la o alta firma sau de la o persoana fizica mai mult de 2.000 lei pe zi. De asemenea, exista si un plafon total zilnic al platilor in numerar pentru firme, PFA, AF etc. – 5.000 lei. Astfel de plafoane pentru firme exista si in momentul de fata, dar sunt mult mai mari – 10.000 lei plafonul total zilnic si 5.000 lei pentru acelasi furnizor.

Platile cu sacosa de bani, amendate cu un sfert din sacosa
De asemenea, apar limite si la sumele pe care le pot incasa firmele in numerar de la persoane fizice – maxim 10.000 de lei pe zi – si la tranzactiile pe care le pot face intre ele persoanele fizice – tot 10.000 lei. Aceeasi limita se aplica si la platile si incasarile facute de magazinele Cash&Carry, care astfel scapa ceva mai usor decat restul firmelor. In fine, o prevedere foarte importanta le interzice persoanelor fizice sa cumpere cu cash masini, terenuri sau case.

Gasiti textul complet al ordonantei la sfarsitul articolului

Daca va fi aprobat, proiectul de ordonanta va reduce drastic circulatia numerarului, dat fiind ca atat firmele cat si persoanele fizice nu vor mai putea practi folosi bani gheata decat pentru tranzactii marunte. Pana acum, plafoanele pentru firme prevazute de Ordonanta 15/1996 erau mult mai permisive si nu li se aplicau persoanelor fizice. Cei care incalca noua ordonanta si se incapataneaza sa plateasca cu punga de bani vor plati amenzi de 25% din suma.

Cum ii va afecta ordonanta pe romani
Ministerul Finantelor spera ca prin aceasta ordonanta va lovi in economia subterana. Conforn notei de fundamentare, e vorba de „necesitatea intaririi disciplinei financiare, eficientizarii administrarii fiscale si combaterii evaziunii fiscale si a actiunilor de spalare a banilor”. Cei mai loviti vor fi insa cei care nu prea apeleaza la banci, respectiv persoanele din mediul rural. Daca badea X vrea sa cumpere un teren de la badea Y, va trebui fie ca amandoi sa isi faca conturi in banca, fie sa foloseasca cecuri, cambii sau bilete la ordine. Fiindca in tara noastra acestea sunt variantele de plata fara numerar. Ar mai fi si bitcoin, dar Banca Nationala a Romaniei nu recunoaste moneda electronica drept mijloc de plata.

Bogdan Baianu, consultant pentru fonduri europene in agricultura, spune ca lucrurile nu vor fi insa atat de dramatice nici in mediul rural: „Achizitiile de terenuri la ora actuala sunt realizate in general de companii, deci nu se fac in numerar.”

Si patronatele ezita sa dea un raspuns transant privind consecintele acestei ordonante. Masura Guvernului reprezinta o piedica pentru intreprinzatorii mici. „Va fi din ce in ce mai greu pentru intreprinzatori sa supravietuiasca, atat cei mici, cat si cei mari” spune Liviu Simion, presedintele pentru Bucuresti al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania, care crede ca mai ales IMM-urile vor suferi, deoarece lucreaza mai ales cu cash.

Un proiect foarte dur
Dan Sucu de la Mobexpert a criticat ordonanta in Ziarul Financiar: "desi laudabila, intentia ramane absolut incompleta, in contextul in care acelasi guvern nu negociaza si cu Cartelul Bancar costuri mai mici decat cele existente pentru decontarile de carduri. Pentru noi, in comert, manuirea de numerar are un cost de aproximativ 1 la mie din valoare. Costurile de decontare a platilor cu ajutorul cardurilor bancare sunt de minimum 10 ori mai mari decat cele in numerar si de minimum 5 ori mai mari decat aceleasi costuri de decontare a platilor cu cardul in Europa civilizata. Daca guvernul nostru nu va reglementa in aceeasi ordonanta si aceasta situatie, nu stiu cat va reusi sa rezolve din evaziunea fiscala, dar sigur va reusi sa introduca bani suplimentari in decontari facute la suprapret de catre banci"

Gabriel Sincu, Tax Executive Director in cadrul companiei de consultanta financiara si audit Ernst & Young, a evaluat proiectul de ordonanta pentru www.stirileprotv.ro „Platile in numerar prezinta oriunde in lume suspiciunea de evaziune fiscala si este normal ca autoritatile sa incerce sa le limiteze prin toate mijloacele. La noi nu au fost pana acum niciun fel de limitari in ceea ce priveste persoanele fizice si dintr-o data venim cu un proiect foarte dur care, daca informatiile mele sunt corecte, impune cele mai mici plafoane din Europa.”

Doar 1 din 10 romani are card
Pe de alta parte, masura e salutata de bancheri, care asteptau adoptarea acestei masuri de mai mult timp. Plafonul de 2.000 de lei a fost anuntat inca de acum un an de oficialii din Ministerul Finantelor. Care tot atunci recunosteau insa si ca „in Romania populatia rurala este intr-o pondere de aproximativ 50%. Sunt judete in tara cu populatie rurala de 60 - 70%. Gradul de cultura bancara si gradul de disponibilitate a populatiei de a folosi carduri bancare care sunt poate cel mai la indemana substitut de numerar nu este unul care sa fie incurajator si care sa permita, cel putin in acest moment, si Romaniei sa ia decizii in aceasta directie”.

Dispare leul romanesc? Vezi in infograficul interactiv istoria monedei noastre nationale

Ca sa ne facem o idee privind gradul de cultura bancara al romanilor, potrivit BNR in septembrie 2013 erau in circulatie 2,3 milioane de carduri iar in toata Romania existau sub 11.000 de bancomate si 127.800 de POS-uri, adica aparatele care ne permit sa platim cu cardul. Comparativ, in Belgia sau Portugalia, tari a caror populatie e jumatate cat a Romaniei,sunt 12.000, respectiv 13.000 de ATM-uri. In conditiile in care doar 10% din populatie are card bancar, proiectul de ordonanta al MinisteruluI Finantelor suna mai degraba a modernizare fortata – milioane de romani vor fi obligati sa invete sa lucreze intr-o forma sau alta cu banca daca vor sa-si cumpere un petic de livada, o masina sau orice peste 2.000 de lei.

Cum afli daca un card bancar este fals.

Problema este semnalata si de specialisti. „Cel mai rau lucru care se poate intampla ar fi sa ajungem la o blocare a economiei cu efecte dificil de estimat. Autoritatile vor sa procedeze la o bancarizare fortata a unei economii care in unele zone inca mai functioneaza dupa principii feudale. Fara sa fiu un specialist in domeniu, ma intreb daca bancile ar avea capacitatea de a gestiona o astfel de situatie aparuta pe termen scurt”, a declarat pentru www.stirileprotv.ro Gabriel Sincu, Tax Executive Director Ernst & Young

Evaziunea, rezolvata si nu prea
Pentru economia subterana, vestea e, intr-adevar, foarte proasta. Evaziunea fiscala e cel mai simplu de facut la platile in cash si cel mai dificil, la cele bancare. Vanzarile de masini, unul dintre cele mai „negre” sectoare din Romania, vor fi lovite de aceasta masura: potrivit dealerilor auto, din 5 masini vandute anul trecut doar una a fost fiscalizata – adica s-u platit tranzactie pentru aceasta tranzactie. Exista insa si alte sectoare pe care ordonanta nu le acopera, dupa cum recunoaste, de altfel, si ministrul Finantelor – de exemplu, comertul de fructe si legume sau panificatia unde, potrivit ministrului, evaziunea poate ajunge si la 80%.

Mirela Serban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate, spune ca masura "a pornit de la anumite domenii de activitate si anumite tranzactii cu grad crescut de evaziune fiscala. Aceste tranzactii in numerar pot fi uneori suspecte in conditiile in care se cumpara "cu banul jos" imobile sau masini, mai ales second-hand; in plus, mai sunt acele centre comerciale en-gross de bunuri de consum, legume-fructe, cereale si panificatie, unde majoritatea platilor de fac in numerar. Aici cred ca vom vedea efectele legii, mai ales datorita faptului ca se vor interzice platile/incasarile fragmentate in numerar peste plafoanele prevazute in reglementarile legale."

Cum se face evaziunea fiscala la tarabe:

„N-o sa se schimbe nimic, unde nu taiam bon inainte n-o sa taiem nici acum”, spune proprietarul unui mic magazin din Capitala. „E magazinul meu, ce vand fara bon bag direct in portofel. Luam marfa din Europa, stiti cum e si acolo cu facturile. Si oricum, mi-a dori eu sa vand de 50 de milioane pe zi”.

Golim cu polonicul oceanul economiei subterane?
Romania are la ora actuala una dintre cele mai puternice economii subterane din Europa: potrivit unui studiu recent realizat de Visa impreuna cu firma de consultanta A. T. Kearney, producem la negru 40 de miliarde de euro pe an, adica 28% din PIB. Ca sa aveti un ordin de marime, avem o economie subterana aproape cat toata economia Bulgariei. Asa ca orice masura care ar mai reduce proportiile evaziunii e binevenita, mai ales daca va duce si la modernizarea tarii, obligandu-i pe toti romanii sa-si facaun cont bancar si sa invete sa foloseasca cardul.

Exista limite pentru platile in numerar si in alte tari din Europa. In Franta nu se pot face tranzactii in cash peste 3.000 de euro iar Guvernul vrea sa coboare limita chiar la 1.000 euro. In Ungaria nu exista plafon pentru tranzactiile in numerar intre persoane fizice, dar exista pentru firme si persoane fizice autorizate o limita lunata de 1.5 milioane forinti (aproape 4.900 euro). In Portugalia nu se pot face tranzactii peste 1.000 de euro in cash iar in Spania, limita e de 2.500 euro, insa doar in cazul tranzactiilor care implica si o persoana juridica. In Cehia exista o limita de 350.000 coroane (aproape 13.000 euro) pe zi pentru plati cu bani gheata, in Slovacia – 5.000 de euro iar in Bulgaria, de 10.000 leva (5112 euro). Exista insa si in UE tari unde tranzactiile in numerar nu sunt limitate in vreun fel – Germania, Malta, Finlanda, Austria, Slovenia, Suedia sunt cateva exemple.

Potrivit premierului Ponta, citat de Mediafax, proiectul va fi discutat zilele acestea si adoptat saptamana viitoare. La 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, prevederile privind tranzactiile in numerar vor intra in vigoare.

Masura dura, rezultate nule
Pana la urma, este aceasta ordonanta o masura eficienta de combatere a evaziunii? „Intentia asta pare sa fie”, spune Gabriel Sincu, Tax Executive Director Ernst & Young. „Daca avem in vedere insa faptul ca astfel de plafonari au existat in ceea ce priveste firmele inca din 1996 dar totusi avem unul dintre cele mai mari niveluri ale evaziunii de TVA din UE indraznesc sa afirm ca rezultatele viitoarei reglementari vor fi practic nule. Evaziunea fiscala nu se rezolva prin masuri administrative ci prin punerea in aplicare a codului fiscal si a celui de procedura fiscala.”

Ce solutii alternative ar exista? In opinia lui Gabriel Sincu. „Guvernul ar trebui sa gaseasca metode prin care oamenii sa fie nu fortati ci incurajati sa renunte la numerar in favoarea mijloacelor moderne de plata. De ce nu are nimeni curajul sa spuna: statul roman va rambursa in cont la finele lunii doua puncte procentuale din TVA-ul platit la cumparaturi facute cu cardul bancar? Poate fi o metoda foarte eficienta de a combate "mica evaziune" facuta de comerciantii fara POS si care nu emit bon fiscal.”