Noaptea de Sanziene: traditii si obiceiuri in noapte in care "se deschid cerurile". Evenimentele din Bucuresti


Ultimul update: Luni 26 Iunie 2017 06:50
Data publicarii: Vineri 23 Iunie 2017 08:58
Categorie: Stiri Sociale

Se spune ca la noapte se deschid cerurile, iar tinerele isi pot afla sortitul care le va duce la altar. Se apropie Sanzienele, o sarbatoare a iubirii si a fertilitatii.

In aceasta zi, fetele frumoase isi prind in par cununi de flori si danseaza o hora magica, pentru ca pamantul sa dea roade bogate. Adaptata intr-o poveste urbana, traditia va fi completata si in Capitala cu evenimente dedicate poeziei, prozei de iubire, si muzicii.

Pe 24 iunie romanii sarbatoresc Sanzienele, recunoscute in mitologia populara ca fiind zanele, care plutesc in vazduh si impanzesc pamantul in noaptea de 23 spre 24 iunie.

Traditia spune ca in acea noapte cerurile se deschid, iar Sazienele se prind in hora.

Cunoscute si sub denumirea de Dragaica, este o sarbatoare a iubirii si fertilitatii, iar tinerele isi pot afla sortitul si ziua in care se vor casatori. In plus, Sanzienele aduc belsug in gospodarii si sanatate celor in suferinta.

In traditia populara aceastea sunt reprezentate ca fiind niste tinere foarte frumoase, care canta si danseaza. Acestea au un rol benenefic, ajutand la vindecarea bolnavilor si la protejarea semanaturilor de grindina.

Traditia spune ca persoana care le va surprinde pe Sanziene jucand dansul ielelor va innebuni sau va ramane mut, iar barbatii care nu isi respecta promisiunile vor fi aspru pedepsiti.

Batranii spun ca daca oamenii nu le sarbatoresc asa cum cuvine, Sanzienele devin rele si razbunatoare, cunoscute in popor drept iele.

Traditia spune ca ielele sunt nist fete zanatice, foarte seducatoare si inzestrate cu puteri magice. Se pare ca aceastea locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, iar in noaptea de 24 ies si se prind in hora, dansand goale, cu parul despletit si cu clopotei la glezne.

Traditii si obiceiuri in Noaptea de Sanziene

Pentru a se asigura ca Sanzienele nu se transforma in iele, romanii le cinstesc cum se cuvine. Astfel, in noaptea de Sanziene se aprind focurile si se arunca diferite arome pentru a inmiresma vazduhul. Feciorii trebuie sa-si aprinda fiecare cate o torta pe care s-o agite, fiind numite "faclii de Sanziene".

In timp ce femeile culeg flori de pe camp cu care trebuie sa-si impleteasca cununi. Traditia spune ca tinerele nemaritate trebuie sa-si arunce coronitele peste casa, iar daca se lovesc sau ajung sa se agate de horn, atunci urmeaza sa se marite in cel mai scurt timp.

In aceasta zi este aleasa si Dragaica dintr-un grup de 7 fete. Cea care va fi Dragica trebuie sa fie cea mai cuminte, cea mai frumoasa si cea mai buna la inima dintre toate. Dupa ce este aleasa, tanara este impodobita cu spice de grau, in timp ce celelalte fete trebuie sa poarte imbracaminte alba. Ulterior, alaiul va colinda satul, iar la rascruce de drumuri, fetele vor face o hora si vor incepe sa cante.

Batranii satului spun ca in dimineata, de dupa Noaptea de Sanziene, daca te stropesti pe trup cu roua, vei deveni frumos si suplu, iar daca te vei spala pe fata cu roua, vei deveni chipes si mandru.

Noaptea de Sanziene: Muzica romaneasca veche, cununi impletite si scrisori de dor ticluite in gradini din Bucuresti

Noaptea de Sanziene va fi sarbatorita, incepand de vineri si pana duminica in Bucuresti, cu muzica romaneasca veche, jazz, cununi impletite, expozitii si lecturi si scrisori de dor ticluite in gradinile ADP Sector 1, la Scoala Centrala si la Muzeul National al Taranului Roman.

Trupa Trei Parale, Mircea Vintila, Luiza Zan & Iulian Pavelescu, Scoala de Balet Jaqueline vor spune povesti de Noaptea de Sanziene, vineri, de la ora 19.00, in gradina ADP Sector 1. La vremea solstitiului de vara, venirea Sanzienele sosesc cu daruri de leac, folos si dragoste. Publicul va admira expozitii de patrimoniu, costum popular, ceramica, iar copiii de toate varstele vor participa la ateliere.

De la ora 19.30, ARCEN deschide Gradina Interioara a Scolii Centrale din Bucuresti (Str. Icoanei, nr. 3-5) in Ajun de Sanziene, pentru un eveniment dedicat sarbatorii din ”miezul verii” care marcheaza ziua ”cand se injumatateste anul si cand Soarele joaca pe cer”.

Pentru editia din acest an, ARCEN va aduce in prim plan tema iubirii, cu semnificatiile si ritualurile de Sanziene legate de aceasta, pentru ca ”de Sanziene s-a logodit Soarele cu Luna”, dupa cum spun traditiile, o zi in care dorul dupa sufletul pereche se accentueaza si fiecare il cauta, il viseaza sau chiar il intalneste. Tema va fi ilustrata prin fragmente din ”Nunta in cer”, de Mircea Eliade si ”Adam si Eva”, de Liviu Rebreanu care vor fi citite in Gradina Interioara a Scolii Centrale.

Aproape de miezul noptii vor fi citite scrisori de dor ticluite de scriitori contemporani, despre iubiri neimplinite sau ce se pot implini doar dincolo de lumea aceasta. Seara va cuprinde si dans in jurul frasinului plantat in 1891, cantece la fluier si reinterpretari ale cantarilor populare, se vor impleti cununi de Sanziene si vor fi aruncate peste casa. Intrarea este libera si se face in limita locurilor disponibile, fara rezervare in prealabil.

La Muzeul National al Taranului Roman, de Sanziene, sambata, de la ora 12.00, Muzeul National al Taranului Roman va invita la un atelier, o expozitie si povesti despre plantele de leac cu Daniela Plugaru.

Cei prezenti vor asculta povesti despre Sanziene, vor impleti coronite, vor afla despre beneficiile sanzienelor si ale altor plante de leac. In Sala Acvariu, va fi organizata o mica expozitie cu ii din Galeria de Arta Taraneasca. Participarea la atelier este gratuita, dar se face pe baza de inscriere la adresa de mail: galeriemtr@yahoo.com. Participantii sunt rugati sa aduca flori de camp pentru impletirea coronitelor. Coordonatori vor fi Oana Constantin si Simona Hobincu.

Irina Nicolau scria in ”Ghidul sarbatorilor romanesti” ca ”24 iunie e alta sarbatoare compusa din straturi. In functie de zona, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. In Bucovina, de pilda, Sfantul Ion de Vara se bucura de o tinere speciala, fiind identificat cu Sfantul Ioan cel Nou, ale carui moaste se afla la Suceava. Oamenii merg acolo in pelerinaj [...] In alte locuri, greutatea sarbatorii este data de relatia cu Sanzienele, niste zane bune care zboara noaptea prin vazduh. Mai ales in noaptea dinspre sarbatoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sanatate. Devin rele numai daca le supara oamenii”.

De Sanziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sanziene si isi impletesc din ele cununi si cingatori. Cingatorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri si cosmetice. Cununile se pun pe casa, fiecare membru al familiei are cununa lui. Dupa felul in care se usuca, sunt luate de vant sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va casatori, cine va muri.

De Sanziene se strang plante de leac. Pana la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vraji. In aceasta noapte gasesti mai usor iarba fiarelor care descuie lacate. [...] De Sanziene este interzis sa te scalzi, mai spune istoricul.

”In alte locuri din tara, sarbatoarea se numeste Dragaica. Cateva fete frumoase se fac Dragaici. Una dintre ele se imbraca in mireasa. Ea are puteri deosebite, da bob graului, miros florilor... Dupa ce a fost Mireasa-Dragaica, fata nu se poate casatori timp de trei ani. De trei ani are nevoie sa se curete de fortele luminoase cu care s-a impregnat intr-o singura zi”, scria Irina Nicolau.
 

 

VIDEO PROTVPLUS.RO