Al doilea episod pornește din atmosfera tensionată a începutului anilor ’90, într-o Românie aflată în plină tranziție după căderea regimului comunist. Revolta violentă de la Penitenciarul Jilava devine punctul de plecare pentru povestea fraților Nuțu și Sile Cămătaru, eliberați în urma măsurilor de grațiere colectivă adoptate de noua putere politică. Documentarul urmărește apoi drumul acestora în afara țării - de la supraviețuirea pe străzile din Germania și până la primele conexiuni dezvoltate în sudul Franței și contactele cu rețelele de crimă organizată din Occident. Episodul explorează contextul unei Europe care nu era pregătită pentru noul val de infracționalitate venit din Est. „Germania era un început ca și cum ai fi venit pe o cursă într-un penitenciar nou. Acolo erau instalate mai multe brigăzi”, povestește Nuțu Cămătaru în cadrul episodului, descriind primele confruntări și luptele pentru influență dintre grupările de români din Occident.
Pe lângă mărturiile directe ale protagoniștilor, episodul include intervenții ale unor foști anchetatori, oficiali europeni și specialiști în psihologie criminalistică, care analizează modul în care violența și disciplina pot transforma structura și metodele grupărilor interlope. „Nuțu a internalizat violența ca instrument. O folosește după ce, mai întâi, amenință, apoi își afirmă autoritatea și, în cele din urmă, recurge la violență.”, spune Leliana Pârvulescu, psiholog criminalist și expert în psihologia aplicată în domeniul securității naționale.
Episodul aduce în prim-plan și povești mai puțin cunoscute despre perioada în care membrii clanului făceau naveta între România și Vest pentru a transporta bunuri extrem de căutate în acei ani, într-o economie aflată în plină transformare. “Se duceau acolo, făceau bani, amândoi. Săptămâna asta venea Nuțu încărcat cu o mașină, cu antene parabolice, că se căutau atunci, cu blugi, cu aur. Le vindea aici. Pleca Nuțu inapoi, venea Sile cu altă mașină. Și așa s-au ridicat”, spune Smaranda Stoica, cunoscută drept Mimi Cămătăreasa, mama fraților Cămătaru.
În paralel, documentarul reconstruiește mecanismele prin care rețelele interlope au profitat de haosul tranziției, de slăbiciunea instituțiilor și de lipsa cooperării internaționale dintre autorități. Analizele specialiștilor completează perspectiva socială și psihologică asupra fenomenului.
Noul episod include și relatări despre relațiile clanului cu diferite personaje cunoscute din lumea mondenă și interlopă a anilor ’90, dar și mărturii despre operațiuni, conflicte și episoade controversate petrecute în afara României. Cel de-al doilea episod din Cămătarii poate fi urmărit luni, de la ora 23:30, la PRO TV, și este disponibil deja pe VOYO.
