Școala: Absență nemotivată, partea I! Cum a ajuns România corigentă la educaţie

×
Codul embed a fost copiat

În fiecare an România da corigenta la educaţie: evaluările internaţionale ne arată că venim din ce în ce mai nepregătiţi la examen. Copiii stau ore întregi în clase scriind, în continuare, după dictare lecţii pe care de foarte multe ori nu le înţeleg.

Învaţa pe de rost concepte pe care nu ştiu să le aplice în viaţa reală, iar mersul la şcoala e pentru mulţi dintre ei motiv de stres şi angoase. Există tari care predau deja învăţământul viitorului şi de la care am putea să învăţăm ce trebuie să facem acum pentru că viitorii 100 de ani să ne găsească cu lecţiile făcute.

Paula Herlo a fost în Finlanda, ţară care are unul din cele mai performante sisteme educaţionale din lume.

România cade în fiecare an examenul la capitolul educaţie şi nu dă semne că ar vrea o mărire de notă. Avem un sistem învechit în care trei milioane de copii stau în bănci scriind după dictare, asimilând informaţii pe care mai apoi nu ştiu să le pună în context şi pe care de cele mai multe ori le uită foarte repede.

Citește și
Român surprins când răpea un bebeluș de 5 luni de lângă mașina mamei lui, în Bruxelles. Tatăl copilului l-a urmărit jumătate de oră și l-a prins

Profesor Lucian Ciolan, decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: "Problema e că unii profesori nu interacţionează cu copiii. Ei interacţionează cu tabla, cu alte lucruri, uita că în clasa sunt omuleţi care au o viaţă în spate".

Rezultatele evaluărilor au arătat că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali. Adică ştiu să citească un text, dar nu-l înţeleg.

Aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu au ratat în anii trecuţi examenul de Bacalaureat, iar unul din patru tineri romani habar nu are ce-şi doreşte de la viitor.

Suntm pe primele locuri în topurile europene la analfabetism şi abandon şcolar. Numai anul trecut 55 de mii de copii au renunţat la şcoală mai ales din cauza sărăciei.

Legea educaţiei a fost schimbată de cel puţin 60 de ori în ultimii 28 de ani. 27 de miniştri au ieşit la tabla în ultimii ani, cei mai mulţi cu lecţia neînvăţată.

Fac modificări fără noimă şi fără să ţină cont de ce-şi doresc elevii sau profesorii. Sunt rupţi de realitate şi totuşi o contruiesc pentru copiii noştri.

I-am scos şi noi la tablă pe cei responsabili să reformeze sistemul, iar răspunsurile lor ne vor arăta ca învăţământul e din nou la pas să nu ia nota de trecere, învăţământul e o ecuaţie cu prea multe necunoscute pentru cei numiţi în funcţii.

Ca să intelegem cum trebuie rescris un sistem educaţional am fost în Finlanda, ţară care a reuşit să construiască unul din cele mai performante sisteme educaţionale din lume.

FInlanda îi pregăteşte pentru viaţă, noi pentru evaluare nationala şi Bacalaureat.

Ca să înţelegem cum se simt copiii în şcoala românească, am petrecut o zi în Colegiul Naţional Grigore Moisil, unul dintre cele mai bune din Capitală.

La intrare ne întâmpină nişte viitori chimişti care vorbesc cu pasiune despre experimentele lor. Iar în curte câţiva copii repeta pentru un spectacol pe care şcoala îl dă de Ziua Europei

Mai apoi am intrat la ore. Prima oprire: matematică.

În clasele româneşti găseşti în bănci de cele mai multe ori 30 de copii, uneori şi mai mulţi, iar în şcolile bune învaţa în două sau chiar trei schimburi.

Ora de engleză aduce ceva mai mult dialog la oră. Copiii vorbesc despre Uniunea Europeană şi valorile ei.

Şi tot Europa a fost subiectul orei de muzică, unde intră un profesor relaxat pe care copiii se vede că-l iubesc.

"Dragi elevi, azi e o zi important, inclusiv la ora de muzica, o să discutăm câteva cuvinte despre imnul comunităţii europene prin cântece", le spune profesorul.

Studiile arată că cel mai important aspect în procesul de învăţământ e relaţia dintre copil şi profesor.

Dascălii recunosc că orele sunt de multe ori pline de informaţie, dar n-au încotro pentru că altfel nu trec evaluările naţionale.

Între tot acest timp curtea şcolii se umple de elevi.Inspectoratele au cerut şcolilor să marcheze cumva Ziua Europei. Pe copii, dincolo de formalismul cerinţei, asta i-a scos din ritm. I-a făcut creativi şi i-a adus împreună. Ne-am apropiat de elevii ce reprezentau Finlanda şi i-am întrebat cum privesc ei învăţământul românesc.

"Aş alege ca fiecare să se îndrepte spre ce vrea el, nu să facă toate materiile amestecate".

"Aş vrea să fie mai interactiv, să nu fie o lecţie în care ascultăm mereu profesorul. Să fie interacţiune, o contopire între ideiile profesorului şi elevilor".

Libertatea elevului de a-şi alege singur ce materii să studieze în liceu sau interactiunea profesor-elev au fost de mult rezolvate în Finlanda, ţară care a devenit un model din punct de vedere al sistemului educaţional.

Articol recomandat de sport.ro
BREAKING NEWS Mircea Lucescu revine! A bătut palma cu noua sa echipă
BREAKING NEWS Mircea Lucescu revine! A bătut palma cu noua sa echipă
Citește și...
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018

În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a III-a. Aproape un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale sunt în stare critică sau în una avansată de degradare, arată un raport al Companiei de Drumuri.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.

Recomandări
Aliații Israelului - SUA, UK, Franța și Iordania - au distrus peste 80 de drone și cel puțin 6 rachete din Iran și Yemen
Aliații Israelului - SUA, UK, Franța și Iordania - au distrus peste 80 de drone și cel puțin 6 rachete din Iran și Yemen

Forțele americane, sprijinite de distrugătoarele Comandamentului European al SUA, au distrus sâmbătă și duminică peste 80 de drone de atac unidirecționale lansate împotriva Israelului.

Au fost deschise patru anchete după decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon din Capitală. Trei persoane au fost audiate
Au fost deschise patru anchete după decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon din Capitală. Trei persoane au fost audiate

La 5 zile de la apariția în spațiul public a unor informații referitoare la moartea suspectă a unor pacienți în secția de terapie intensivă a Spitalului „Sfântul Pantelimon” din Capitală, continuă anchetele.

Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile
Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile

Partea a II-a. Importul ilegal al deșeurilor și comerțul intracomunitar cu gunoi însumează 500 de milioane de euro, conform autorităților de mediu.