Peste 11 milioane de români vor suferi din cauza resurselor scăzute de apă. Jumătate din România va deveni stepă aridă

Frecvența și intensitatea unor fenomene extreme au crescut, începând cu 1950, valurile de căldură, seceta și precipitațiile abundente fiind înregistrate tot mai des pe continentul european, potrivit Adminstrației Naționale de Meteorologie (ANM).

La nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a fost mai mare cu aproximativ un grad Celsius, între 1901 și 2020, iarna și vara fiind înregistrate cele mai mari creșteri de temperatură.

„Numărul anual de zile caniculare și cel de nopți tropicale a crescut semnificativ în perioada 1991-2020 comparativ cu 1961-1990, iar evoluția lor la nivelul României indică drept moment al schimbării anii 1987-1988,” a  spus Roxana Bojariu, șef al grupului de cercetare a variabilității și schimbării climatice din secția de climatologie a ANM, pentru știrileprotv.ro

Creșterea numărului de astfel de zile a fost mai mare în sudul României și în regiunile de câmpie din vestul și sud-estul țării, în timp ce numărul zilelor de îngheț s-a redus, în multe zone din țară.

Citește și

Opt sfaturi pentru a reduce consumul de carburanți în trafic

„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

Însă numărul mediu lunar de zile ploioase este mai mare în ultimii 30 de ani față de cele trei decenii anterioare, la majoritatea stațiilor din România, potrivit climatologului.

Care sunt prognozele pentru viitor

Până în 2050, temperatura medie anuală a țării noastre ar putea crește în luna august cu peste trei grade Celsius, în cel mai pesimist scenariu – acela în care românii și restul populației planetei nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră (GES) pe care le produc în număr tot mai mare, parțial din cauza populației în creștere, dar și din cauza stilurilor de viață individuale. Mai grav este că, până la sfârșitul secolului, scenariul pesimist arată că temperatura în România ar putea atinge o creștere de șapte grade Celsius.

Mai mult, studiile citate de Bojariu arată că precipitațiile lunare pot fi reduse până la un maxim de 32% în iunie, în perioada 2071-2100, comparativ cu 1971-2000, în condițiile scenariului pesimist.

Totodată, în ultimii 30 de ani ai acestui secol, grosimea stratului de zăpadă ar putea să scadă cu până la 80% față de ultimele trei decenii ale secolului trecut, în zonele montane atingând o reducere de 60%.

Și fenomenele extreme precum canicula, seceta, incendiile de vegetație și ploile abundente vor continua să crească în frecvență, intensitate și persistență, cu cât crește concentrația GES la nivel global, a spus Bojariu.

„O mențiune specială trebuie făcută pentru impactul schimbărilor climatice în mediul urban, unde din cauza sigilării solului de atmosferă și a generării insulei de căldură a orașului, atât valurile de căldură, cât și inundațiile urbane sunt și vor fi din ce în ce mai severe”, a adăugat Bojariu, citând un studiu realizat de ea anul trecut, împreună cu alți cercetători.

Ce înseamnă prognozele pentru viețile noastre

Bojariu a tras un semnal de alarmă în legătură cu efectele temperaturilor extreme, fie ele ridicate sau scăzute, asupra creșterii mortalității, dar și asupra productivității muncii. Mai mult, ea a spus că fenomenele extreme tot mai frecvente, precum inundațiile, pot crește numărul bolilor transmise. În cazul precipitațiilor abundente, este afectată calitatea apei, de exemplu în zonele rurale, unde aprovizionarea se face adesea din puțuri.

Mai mult, modificarea temperaturilor și precipitațiilor poate crește transmiterea unor boli prin favorizarea înmulțirii și extinderii vectorilor precum țânțarii, căpușele și păsările, a mai arătat cercetarea realizată de Bojariu. 

Ea citează și probleme pentru agricultură, cu impact asupra prețurilor, cantității și calității alimentelor, dar și pentru producția energiei electrice, din cauza scăderii debitelor râurilor din România.

„Analizele realizate, folosind proiecțiile viitoare ale indicelui Palmer de severitate a secetei, au sugerat că schimbarea climatică reduce resursa de apă de pe teritoriul României, mai ales în regiuni din sudul și estul României. De exemplu, bazinul Argeșului, cel ce alimentează cu apă capitala țării, se pare că va suporta tendințe dintre cele mai accelerate de aridizare, în condițiile scenariului climatic pesimist”, a spus ea.

Turismul va fi și el afectat, reducerea stratului de zăpadă având un efect negativ pentru abilitatea oamenilor de a schia.

Și Greenpeace România a avertizat că schimbările climatice vor cauza o creștere masivă a îmbolnăvirilor și deceselor premature.

Greenpeace România: „Riscurile climatice se manifestă mai rapid și se vor agrava curând”

Într-un interviu pentru știrileprotv.ro, Laura Bonciu, digital creative and communications officer pentru organizația internațională de activism de mediu în România, a spus că „riscurile climatice se manifestă mai rapid și se vor agrava curând”, pe baza raportului IPCC al ONU.

„Fenomenele meteorologice extreme, creșterea nivelului mării, insecuritatea alimentară, lipsa apei potabile și daunele societale asociate, vor crește cu fiecare fracțiune de grad de încălzire”, a spus ea.

„Criza climatică nu ocolește România. Situația este sumbră și ne afectează pe toți la un anumit nivel. Mai avem puțin timp pentru a pregăti o defensivă. Nu e de ajuns să protejăm pădurile care ne-au mai rămas în munți, și acestea afectate masiv de tăieri ilegale. Avem nevoie de o rețea forestieră națională care să protejeze orașele, comunitățile cele mai vulnerabile și terenurile agricole”, a mai spus reprezentanta Greenpeace.

Ea a subliniat că anul trecut în România s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase din ultimii trei ani: 167, comparativ cu 146 în 2020 și 101 în 2019.

În următorii 30 de ani, aproape jumătate din teritoriul României va deveni stepă aridă. Peste 11 milioane de români vor suferi din cauza resurselor scăzute de apă

„Anul 2021 a avut a șaptea cea mai caldă vară din ultimii 60 de ani în țara noastră”, a spus Bonciu, adăugând: „În următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare. Seceta va deveni noul normal”.

„Ne vom confrunta cu fenomene extreme din ce în ce mai frecvente – tot mai multe furtuni, ploi abundente, inundații, căldură extremă. Deficitul de apă se va agrava, vor exista comunități afectate de insecuritatea alimentară, atunci când vremea extremă va distruge recoltele. Zonele costale vor fi lovite de creșterile nivelului mării și de furtuni. Vor exista tot mai multe valuri de căldură, incendii și tot mai puțină zăpadă și gheață”, a concluzionat ea.

Și fermierii sunt alarmați în urma observării schimbărilor climatice în România pe parcursul ultimilor 20 de ani.

Ce spun fermierii despre impactul crizei climatice. Agricultura românească își va diminua abilitatatea de a asigura mâncare

„În acest an, putem observa, poate, mai mult ca niciodată efectele schimbărilor climatice la nivelul agriculturii românești. Regăsim județe care au înregistrat o singură ploaie în perioada ianuarie-august. În acest sens, indiferent de tipul de tehnologie utilizată, fără acces la apă pe termen mediu și lung, sectorul agricol românesc își va diminua capacitatatea de asigurare a hranei pentru populația națională și europeană”, a spus Bogdan Chiripuci, manager proiecte și programe pentru agricultură la Clubul Fermierilor Români, pentru știrileprotv.ro.

„Datele noastre arată că, un procent important al fermierilor români au fundamentat în această perioadă  analize financiare ample în ceea ce privește rentabilitatea afacerii, iar unii dintre aceștia se gândesc serios să renunțe la acest domeniu”, a mai spus liderul din agricultură.

El a subliniat că în România există mai multe zone „supuse procesului de deșertificare de câțiva ani”.

Și Asociația Fermierilor din România și-a arătat îngrijorarea cu privire la temperatura, umiditatea și radiația solară din cadrul schimbărilor climatice, despre care a spus că afectează atât plantele, cât și solul.

Un purtător de cuvânt al organizației a oferit câteva sugestii pentru ca fermierii români să reducă impactul negativ al schimbărilor climatice.

„Trebuie să-şi reconsidere structura culturilor, să cultive mai mult culturi de toamnă (rapiță, orz, grâu), care trec peste perioada de secetă, culturi de primăvară rezistente la secetă (floarea soarelui, sorg), să adopte o tehnologie de cultură prin care să lucreze solul cu scarificatorul (permite acumularea apei din sol în profunzime şi pătrunderea rădăcinilor plantelor în adâncime pentru a-şi lua umiditatea necesară), să efectueze lucrări minime de pregătire a solului pentru a nu pierde apa din sol, să semene în perioada optimă şi cu soiuri şi hibrizi timpurii şi semitimpurii mai rezistenţi la secetă”, a spus reprezentantul asociației pentru știrileprotv.ro.

Articol susținut de ING

Articol recomandat de sport.ro

Luptător MMA, suspendat pe viață și bătut de fani, după ce a atacat o fată de ring | VIDEO

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.