„Prostie pe datorie”. Autoritățile din România demonstrează, din nou, că se pricep să piardă bani, în loc să-i investească

Răspunsurile țării noastre sunt clare: prin incompetență, nepăsare, lipsă de viziune, firme de construcții puține, legislație greoaie și funcționari lipsiți de motivație. Sute de milioane de euro s-au întors în bugetul Uniunii, pentru că autoritățile locale n-au respectat termenele impuse pentru finalizarea proiectelor.

O anchetă extinsă, semnată Paula Herlo.

România trebuie să demonstreze Europei că va livra, într-un an, ce n-a reușit în șapte. Doar jumătate din cele 24.000.000.000 de euro au ajuns în comunitățile din țara noastră, într-o demonstrație de forță a autorităților noastre că, atunci când e de făcut treabă, știm cel mai bine să arătăm cum să lași aproape 10.000.000.000 de euro să se întoarcă acasă, după ce, șapte ani, au tot așteptat să fie transmise în rețele de canalizări, școli, grădinițe și obiective turistice.

La Moldivișu, Argeș, se scrie o poveste de 12 ani care se traduce printr-o pagubă de miliarde de euro

La Molidvișul, în Argeș, se scrie, de vreo 12 ani, o poveste despre incompetență, care se traduce printr-o pagubă de peste 13.000.000 de euro. Șase dintre ele reprezintă banii pierduți de la Uniunea Europeană, iar restul sunt sume împrumutate de trei comune, ai căror primari au sperat că vor da lovitura în turism, prin construirea unui domeniu schiabil. Problema e că, proiectul a căzut, iar ei plătesc rate uriașe către Trezoreria Statului. Milioane de euro zac sub cerul liber sub forma unor instalații performante de schi, care n-au fost folosite nici măcar o zi.

Citește și

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

În 2009, comunele Arefu, Cicănești și Brădulețul au înființat o Asociație de Dezvoltare Intracomunitară ca să acceseze fonduri europene și să transforme zona Ghițu-Molivișu în stațiune turistică. La scurt timp, în asociere, a intrat și Consiliul Județean, condus la acea vreme de Constantin Nicolescu. N-a stat prea mult în poveste, pentru că a fost arestat, la scurt timp, pentru luare de mită, trafic de influență și fraude cu fonduri europene.

Proiectul promitea două pârtii de schi, dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalații de transport pe cablu, o bază de agrement, rețele de apă și canalizare, dar și un observator turistic. Valoarea proiectului era de 73.500.000 de lei. Uniunea Europeană alocă peste 31.000.000, Guvernul 2.500.000, iar 33.500.000 erau asigurate de ADI-ul format de cele trei comune și Consiliul Județean. Ca să susțină proiectul, cele trei comune au împrumutat, pe 15 ani, bani de la Trezoreria Statului.

Echipamentul pentru instalația pe cablu trebuia livrat de o firmă din Austria, pârtiile de schi, instalația de apă, sistemul de canalizare și observatorul turistic, fuseseră atribuite unei firme din Maramureș cu patron italian, iar utilitățile și infrastructura de agrement, unei societăți din Argeș. Firmele s-au apucat de lucru, iar comunele au început să pompeze bani în conturile lor. Firmele care se ocupau de construcții s-au retras și au intrat în insolvență, iar ce-a rămas în urmă e dovada risipei și a incompetenței. În teren, mai sunt doi stâlpi, fundația pentru o stație de plecare, niște stâlpi pentru iluminat și niște rigole distruse de natură și anii ce-au trecut.

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Betoanele astea sunt stații de iluminat care au fost livrate, furnizate, și cred, din ce știu eu, par să fie și decontați. Parte din arhitectură are un anumit parcurs. Nu pot să decontezi, poți înțelege dacă e vorba de organizare de șantier, poți presupune că le folosești toate. Se decontează când sunt puse în operă”.

Reporter: Câți bani s-au cheltuit pentru ce vedem aici?

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Undeva la 31.000.000 de lei”.

Reporter: Asta înseamnă cât?

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Undeva la șapte milioane de euro”.

Cea mai mare sumă s-a virat în conturile unei companii din Austria, care a livrat instalația de schi, deși lucrările de amenajare nu erau gata ca să fie puse și în operă.

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Ăsta e cablul de tracțiune pe tambur, e refolosibil o parte din stal segmentul metalic”.

Reporter: E ok să stea neacoperit?

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Și în teren ar sta tot la fel”.

Reporter: Ăsta a ruginit.

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „E doar un tambur”.

Reporter: Cine a decis să cumpere?

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „20.000.000 de lei”.

Reporter: Asta înseamnă vreo patru milioane de euro.

Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu: „Are o capacitate de 900 de persoane pe oră. În zona de acolo avem telescaunele, partea de întoarcere e segmentată. Stația de îmbarcare/debarcare. Scheting. Doar echipamentul metalic. Zece fix identice, ca cele din Mamaia.Nouă telecabine și acolo sunt telescaune, da. Din păcate, pierdem bani în fiecare an neimplementându-se acest proiect”.

„Faceți niște zarve și minuni la PRO TV care nu sunt adevărate”

Alte trei milioane de euro s-au cheltuit pentru pietruirea unui drum, niște gabioane care opresc căderea pietrelor făcute pe traseu, fundațiile pentru stâlpi, terasamente și ceva instalații de iluminat, abandonate pe munte. Aici ar fi trebuit să fie un domeniu schiabil, în care să vină mii de turiști, în fiecare an. Proiectul trebuia finalizat în 2016, iar bugetul alocat a fost de 70.000.000 de lei din fonduri europene. Proiectul s-a oprit în 2015.

Cei mai mulți bani i-a virat primarul comunei Arefu, din împrumutul de zece milioane de lei, pentru care plătește, anual, un milion rată și dobânzi, în condițiile în care primăria are venituri la jumătate. Echipa l-a căutat pe Gheorghe Stoican ca să înțeleagă cum de au pierdut finanțarea europeană. I-a cerut un interviu printr-un mesaj, dar nu le-a răspuns. Așa că, a doua zi, de dimineață, s-a întors la Arefu, și-a găsit un primar deranjat de vizita echipei.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Dacă am zis că nu comentez. De ce nu-mi spuneți și mie despre ce e vorba”?

Reporter: Cum nu știți despre ce e vorba? Am avut un schimb de mesaje. Ce vă deranjează?

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Știu ce se întâmpla. Faceți niște zarve și minuni la PRO TV care nu sunt adevărate”.

Primarul știe amănunte. Toate amănuntele, pentru că e unul dintre membri A.D.I-ului, care a pierdut finanțarea europeană. Mai știe și că a virat milioane de lei în cadrul acestui proiect. Primăria pe care o conduce din 1990, cu întrerupere de un mandat, are în proprietate, acum, instalații de schi, pe care le păzesc o haită de câini. Bani luați de el, împrumut, în numele Primăriei.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Eu nu știu ce minuni sunt acolo”.

Reporter: Dumneavoastră trebuie să știți că ați luați bani împrumut pentru poriectul asta.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „N-am luat eu. ADI-ul”.

Reporter: Și Primăria? Cine plătește aceste rate? Deci, ați luat împrumut?

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „100.000 de lei. Rata primăriei. Sunt acele utilaje”.

Reporter: Care stau nefolosite.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Da”.

Reporter: Cum s-a ajuns aici?

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Nu pot să vă dau detalii, că istoria e lungă. Nici eu nu o știu”.

Reporter: Eu mă îndoiesc că nu o știți.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Nu am cum să știu totul”.

Reporter: A fost pe fonduri europene.

Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu: „Dl. Bîrlă, îl întrebați pe domnul. Eu nu prea știu multe detalii”.

Pavel Bîrlă, pe care aruncă vina primarul, este fostul lui adjunct, propus președinte la sugestia lui Stoican. Bîrlă a demisionat de la conducerea A.D.I, când au apărut problemele cu finanțarea. La fel și managerul de proiect, care s-a mutat în altă țară. Spre ei se îndreaptă azi acuzele primarilor din asociație, care s-au trezit cu banii dați și proiect nefinalizat. Bîrlă e azi pensionar și proprietar de pensiune, după ce a demisionat de la conducerea asociației. Vine cu propria explicație pentru eșecul proiectului și introduce în discuție un vinovat colectiv.

Reporter: Cine a blocat sistemul?

Pavel Bîrlă, fostul președinte al A.D.I Molivișu: „Care sistem”?

Reporter: Ăsta care e în țara asta.

Pavel Bîrlă, fostul președinte al A.D.I Molivișu: „Sistemul e format din oameni. Nu se dorește să se facă nimic pe Valea Argeșului. Argeșul avea venituri”. 

Reporter: Ce motive are?

Pavel Bîrlă, fostul președinte al A.D.I Molivișu: „Concurența Văii Prahovei”.

Proiecte eșuate din cauza incompetenței

Teoria conspirației e întotdeauna o variantă confortabilă, prin care să nu-ți recunoști eșecul de a fi gestionat prost un proiect. Echipa l-a întrebat și de ce a cumpărat instalația de schi, care zace azi într-o curte și câteva încăperi dintr-o școală.

Așa că, noi le-am dat banul, deși semnele în teren că lucrările bat pasul pe loc, erau evidente. Bîrlă susține că proiectul s-a oprit, pentru că primăriile și Consiliul Județean n-au mai plătit către firme, iar una dintre companii a intrat în insolvență. A.D.I trimisese la decontare, din fonduri europene, facturi de 400.000 de euro. După două amânări, finanțarea europeană s-a sistat, pentru că nu s-au încadrat în termenele de finalizare și au cerut banii înapoi, aproximativ 400.000 de euro, sume plătite tot de cele trei primării, tot din împrumuturi. La Brădulețul, noul primar încă achită rate și speră să se reia proiectul, iar primarul din Cicănești are o explicație pentru eșec: incompetența celor care au condus A.D.I Molivișul. El a refuzat să plătească lucrări în avans.

Ion Ionescu, primarul comunei Cicănești: „Din lipsa seriozității unora care au gestionat acest proiect. N-au găsit o firmă serioasă care să se ocupe de acest proiect, să-l ducă la capăt. Au început slab și au terminat și mai rău. N-a fost firmă serioasă. Au venit cu niște angajați albanezi, niște italieni. Eu am făcut cel mai mare scandal, la vremea respectivă, cu ei și, probabil, s-a închis și cercul, pentru că cereau banii înainte, iar eu banii înainte nu am vrut să-i dau, fără să văd banii înainte”.

Noul președinte al A.D.I a făcut un audit în care apar concluzii referitoare la faptul că s-au făcut plăți, fără ca lucrările în teren să fie verificate. În raport scrie că s-au achitat facturi fără avize de lucrări, adică n-a fost verificată situația din teren. Tot auditorul recomandă reanalizarea procedurii de atribuire către unele firme câștigătoare, pentru că există semene de întrebare că ar fi avut experiența în genul acesta de construcții. Auditorul a constatat niște nereguli și, în baza acelui audit, am făcut plângere penală pentru management defectuos

Șapte milioane de euro, bani împrumutați cu dobândă, s-au cheltuit fără niciun rezultat, în ceea ce ar fi trebuit să fie un domeniu schiabil. Actuali edili au, însă speranțe că, la un moment dat, Molivișu se va umple de turiști. Nu se știe cu ce bani vor continua proiectul, dar își pun speranțele, culmea, tot în fondurile europene. Are cuvântul președintele Consiliului Județean Argeș, care se declară nu optimist, ci foarte optimist.

Marius Nicolaescu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș: „La actuala valoare, Consiliul Județean nu ar putea să susțină 100.000.000 de lei”.

Actualul președinte spune că, în prezent, are toate avizele și documentația pregătită, iar proiectul ar putea reporni, iar ca exemplu de bune practici a ales Austria.

Gabriel Dică: „Gândirea este una austriacă. Ce avem în Austria, vrem să fie aici. Avantajul nostru este că putem construi ca la carte, cu bani europeni”.