Tot mai mulți români vor să plece din Marea Britanie din cauza Brexitului: „Suntem o parte importantă”


Ultimul update: Duminica 24 Noiembrie 2019 22:13
Data publicarii: Duminica 24 Noiembrie 2019 19:48
Categorie: Romania, te iubesc!

Partea III. Peste 15.000 de români lucrează în sistemul de sănătate britanic.

Un cuplu de doctori români se gândește să-și facă bagajele și să plece din Marea Britanie din cauza Brexitului.

Au salarii bune și sunt respectați de colegi. Însă îi neliniștește atitudinea unora dintre britanici față de străini. Sentimentul antiimigranți afectează foarte mulți români, potrivit organizațiilor neguvernamentale din Londra.

Londra este dependentă de muncitorii est-europeni.

Elisabeta Pop, Primăria Londrei: „Sunt 200.000 de români în Londra. Ținând cont că sunt un milion de cetățeni europeni în Londra, înseamnă că 1 din 5 londonezi europeni sunt români.”

Elisabeta Pop lucrează la Primăria Londrei, la Departamentul pentru Integrare Socială.

Elisabeta Pop, Primăria Londrei: „Românii sunt în primul și în primul rând o parte importantă din industria construcțiilor. Londra are nevoie de 50.000 de case construite în fiecare an. În momentul de față, 70% din acele case sunt construite de români.”

Primarul Londrei este împotriva Brexitului. A inițiat o campanie: „London is Open”, prin care vrea să le transmită imigranților că sunt bineveniți în capitala Marii Britanii.

Elisabeta Pop, Primăria Londrei: „În sistemul politic din Marea Britanie de astăzi, te poți simți că aceasta nu este neapărat casa ta, deși ai lucrat și ai plătit taxe de peste 10 ani.”

Paul Angelescu: „De ce spui asta?”

Elisabeth Pop: „Pentru că, țin minte, în 2016, chiar înainte de referendum, aproape fiecare headline din Marea Britanie era despre români. Fie că era Daily Mail, Daily Express. Invadăm, creăm probleme, o narațiune foarte negativă despre români, care s-a materializat în diferite partide politice care au beneficiat de această narațiune de a diviza oamenii.”

Guvernul britanic a anunțat că toți cetățenii europeni care se află deja în Marea Britanie, inclusiv românii, vor putea să rămână și după Brexit. Ca să primească dreptul de ședere trebuie să se înregistreze, până în decembrie 2020, în programul numit EU Settlement Scheme.

Elisabeth Pop, Primăria Londrei: „Nu pot să fiu mai clară: dacă nu ai drept de ședere în Marea Britanie prin settled sau pre-settled status, devii un imigrant ilegal.”

Andrew Noble este ambasadorul Marii Britanii în România.

Valentin Munteanu, consul: „Nu-I încurajăm.”

Paul Angelescu: „Nu-I încurajați? De ce?”

Consul: „Pentru că ne dorim să se întoarcă acasă.”

Paul Angelescu: „Dar ei își doresc să rămână.”

Paul Angelescu: „Dacă doresc să rămână, noi le punem informația la dispoziție.”

Cei care sunt acolo de mai puțin de 5 ani, adică majoritatea românilor, vor primi statutul de "pre-settled", ceilalți de "settled". Aplicațiile se pot face online, inclusiv de pe telefon.

Elisabeta Pop, Primăria Londrei: „Cu settled status pot să stai în Marea Britanie cât vrei, este un statut permanent, pre-settled este un statut foarte volatil și nesigur.”

Paul Angelescu: „De ce?”

Elisabeta Pop: „Trebuie să aplici din nou, după ce ai trăit 5 ani pentru settled status.”

Paul Angelescu: „Și îți garantează că ți-l dă automat?”

Elisabeta Pop: „Nu putem știi cu siguranță ce se va întâmpla în mediul politic din Marea Britanie. Din păcate settled și pre-settled status nu fac parte din legislația primară, prin urmare orice viitor prim-ministru britanic poate să schimbe acest statut, deci poate lua drepturile care în principiu ar fi trebuit să existe prin virtutea rezidenței.”

Valentin Munteanu, consul: „Este aproape imposibil de imaginat că cineva va încerca să schimbe această situație de fapt.”

Elisabeta Pop, Primăria Londrei: „Prin mecanisme secundare, cum ar fi o bucată de hârtie pe care o poate scrie un ministru peste noapte, acel statut dispare. Există posibilitatea să nu poți să accesezi sistemul de sănătate dacă nu ai un fulls settled status. Din păcate, sunt angajatori și persoane care închiriază, care deja le cer cetățenilor europeni dovadă de settled sau pre-settled care e ilegal.”

Tocmai această incertitudine îi pune pe mulți imigranți pe gânduri. Meidicii Ioana și Dan Dumitrașcu au plecat din România în 2011. Au stat 2 ani în Irlanda, iar din 2013 lucrează în 2 spitale mari din Londra. Ea este specialist în cardiologie fetală, el este ginecolog.

Nu se așteptau ca britanicii să voteze pentru Brexit.

Ioana a fost de gardă în noaptea în care s-au anunțat rezultatele.

Ioana, medic: „Aveam un băiețel, care tocmai fusese operat, s-au complicat lucrurile foarte tare. A ajuns în terapie intensivă. Eu eram pe post-terapie în seara respectivă. Și când s-a trezit din anestezie, primul lucru pe care tatăl lui l-a spus, el încă fiind intubat, ventilat: „O să fii atât de fericit când te trezești să știi că s-a votat Brexit.” Eu eram medicul care eram acolo, eram cu pad-urile de defribiliare și oarecum contribuiam în a-i salva viața. Și tatăl lui îi spune asta: „O să fii atât de fericit cand te trezești. N-am putut să mă abțin, m-a durut atât de tare. Și i-am spus: „Știți, și eu sunt din Uniunea Europeană.” Nu cred că a perceput imediat. Și i-am spus: „Știți, eu sunt din România. A fost așa, o perdea. Și a spus: „Nu mă refer cu dumneavoastră, comentariul meu n-a avut legătură cu dumneavoastră.” Și i-am spus: „Dar știți, că sunt cumva direct interesată de ce se va întâmpla cu acest Brexit.”

Spun că spitalele unde lucrează au luat imediat măsuri ca să-și securizeze specialiștii străini.

Ioana, medic: „Cred că și pentru spitale impactul a fost major. În 24 de ore am primit rezidență permanentă, de frică să nu piardă stafful, pentru că în sistemul lor public de sănătate, aproape 30% din asistente sunt din UE, iar medici sunt undeva la 20%.”

Între timp, au aplicat și pentru cetățenie britanică, dar se gândesc să plece.

Femeie: „Brexitul, din punctul meu de vedere, cred că e bobârnacul de care aveam nevoie ca să luăm decizia dacă ne întoarcem sau nu ne mai întoarcem acasă.”

Paul Angelescu: „Dacă vă întoarceți în România sau în altă parte.”

Femeie: „Variantele sunt încă deschise.”

Spun că diferența dinre salariile din România și cele din Marea Britanie nu mai este atât de mare.

Ioana, medic: „Este o mică diferență, dar dacă o raportez la costul de viață și care sunt prețurile să trăieșți într-o metropolă precum Londra și care sunt prețurile să trăieșți în România, rezultatul s-ar putea să fie în favoarea României, nu în favoarea Marii Britanii. Repet, vorbim de salariile de la stat acum, după noile majorări.”

Pe de altă parte, cu gândul la viitorul Vivianei, s-ar putea să aleagă altă țară europeană, cum ar fi Franța.

Femeie: „Asta e cel mai greu. Ăsta cred că e unul dintre motivele pentru care eu nu sunt atât de decisă să mă întorc în România. Dacă peste 12-15 ani o să ne spună: „ Mamă, tată, eu de ce sunt aici?”

Este o dilema cu care se confruntă mulți dintre părinții români din Marea Britanie.

Alina Balațchi, membru fondator „Romanian Women în UK”: „În jur de 12.000 pe an se nasc copiii mamelor care se declară românce la naștere.”

Alina Balațchi locuiește în Marea Britanie din 2004 și este cofondatoarea uneia dintre cele mai influențe asociații de români: „Romanian women în UK.”

Paul Angelescu: „Ai idee de câți ani am trecut de pragul de 10.000, să zicem?”

Alina Balațchi: „Cam din 2011.”

Vorbim, așadar, de peste 100.000 de copiii cu cel puțin un părinte de naționalitate română care s-au născut pe teritoriul britanic.

Alina Balațchi: „Noi suntem imigranți la prima mână, dar copiii noștri cresc aici. Ei nu cresc adoptați neaprat de societatea în care se nasc. Merg la aceste școli unde vor fi supuși scrutinizării colegilor lor. Vor trebui să își definească o identitate. Dacă părintele a suferit o traumă și va comunica într-un mod părtinitor, poate unii dintre ei se vor rușina cu identitatea românească și poate unii dintre ei nu și-o vor asuma.”

Anul acesta, pentru prima dată de când se fac statistici, numărul muncitorilor români și bulgari din Marea Britanie a scăzut două trimestre consecutiv. De la 440 la 350.000, potrivit datelor Oficiului Național de Statistică Britanic.

Alina Balațchi: „Am avut destul de multe cazuri în care s-au reorientat spre a pleca acasă. Am avut chiar cazuri de oameni care au ales să nu învețe copiii lor limba română, iar apoi au fost nevoiți să plece acasă din cauza Brexitului.”

Alina preda și la prima Școală Românească din Londra. Părinții își aduc copiii în fiecare sâmbătă să învețe limba română și să capate cunoștințe generale despre cultura țării lor.

Se uită la filme românești, învață cuvinte noi și informații despre istoria și geografia României.

Paul Angelescu: „Cum ți-e mai ușor să vorbești, în română, în engleză?”

Copil: „În casă vorbesc română, numai la școală vorbesc engleză.”

Paul Angelescu: „Și ce vă vine mai la îndemână, româna sau engleza?”

Copil: „Aș zice că na, merg la țară, bunici, trebuie să învăț română.”

Paul Angelescu: „Dar ce ai învățat prima dată, româna sau engleza?”

Copil: „Prima oară engleza și de pe la televizor auzeam româna și ușor, ușor am început să învăț româna.”

Paul Angelescu: „Și să scrii ai învățat prima oară în română sau în engleză?”

Copil: „Să scriu în engleză.”

Pentru mulți, româna este a doua limbă. Le vine natural să vorbească între ei în engleză.

Veronica Costache, Fondatoare AlexZ Educational: „Copilul este obișnuit  în mare parte a zilei să vorbească limba engleză. Al doilea aspect e cel legat de apartenență. Copiii români la un moment dat nu mai știu cui aparțin, în ce lume se scaldă. Ei dacă îi întrebi, marea majoritate a lor spun că sunt englezi. Dacă întrebi părinții: „Nu, tu ești român.” Și sunt confuzi: „De ce sunt român dacă locuiesc în Marea Britanie și vorbesc limba engleză, de ce nu sunt britanic?”

Aceasta este o hartă cu evoluția comunităților de români în Londra. Ca și în cazul altor comunități de imigranți și românii tind să se strângă în aceleași cartiere. Aici apare un alt fenomen. Presiunea pe care o exercită asupra școlilor publice din care locuiesc.

Am cerut de la primăria din Brent o listă cu școlile unde sunt cei mai mulți copii români. Am identificat 20 de școli dintr-o listă de 50, unde avem peste 100-150 de copiii. Sunt școli unde sunt peste 250 de români.

Apar și situații în care colegii se iau de ei pentru că sunt români.

Femeie: „Am avut 10 copii, la întrebarea: „Ați fost discriminați?”, toți 10 s-au ridicat în picioare. În ideea că da, du-te la tine în țară, du-te de unde ai venit, tu nu ai ce căuta la mine în țară, în cartier. Și asta exista oricum sau a venit pe valul campaniei despre Brexit. Exista și înainte, dar după Brexit li s-a dat o mână liberă a celor care s-au născut aici și o putere. Au înțeles ei că pot să vorbească urat la rândul lor și la nivel de 10-11 ani. Înțelegem că sistemul de învățământ britanic e suprasolicitat. Mergem pe filiera administrativă, dar aceasta e o realitate.”

Investițiile în sistemul de sănătate, învățământ sau în poliție sunt câteva dintre temele principale pentru alegerile de pe 12 decembrie. Pe de o parte, sistemul public britanic a fost suprasolicitat de creșterea numărului de imigranți, dar aceștia au plătit taxe și impozite, iar autoritățile pot să construiască mai multe școli și spitale sau să angajeze mai mulți polițiști.

Britanicii sunt în plină campanie electorală pentru parlamentare. Conservatorii, care se află acum la putere, vor un sistem de imigrație în care să-și aleagă câți străini, inclusiv români, primesc de acum încolo, în funcție de pregătire și domeniile unde au nevoie de forță de muncă. Laburiștii vor să-i cheme la urne pe britanici să voteze din nou pro sau contra Brexit. Între timp, liberal democrații, a treia forță politică, doresc să anuleze cu totul Brexitul. Vom afla după 12 decembrie dacă Marea Britanie va merge mai departe cu mai mulți sau mai puțini români în interiorul propriilor granițe.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Tags: rti, brexit, romani,

„România, te iubesc” - Tratament fără scăpare, emisiunea integrală din 10 noiembrie 2019
”România, știi bine”, EPISODUL X. Alex Dima: Ghid de fapte bune
E.U. Yes la vot, emisiunea integrală din 19 mai 2019