Tablouri de sute de milioane de euro din Sibiu și bisericile de cretă de la Murfatlar, puse în pericol de nepăsarea statului
În județul Constanța, bisericile de cretă de la Murfatlar, prima dovadă a creștinismului în România, riscă să dispară. De ani de zile nu se găsesc bani pentru restaurare.
Mai întâi ne oprim la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Managerul are pe inventar tablouri de sute de milioane de euro și cere insistent guvernului să-i aprobe paza cu jandarmi.
Mai toate muzeele din țară sunt într-o lipsă acută de bani și oameni. Puținii specialiști rămași poartă o responsabilitate uriașă pe umeri.
”Tablourile de aici? Câteva sute de milioane de euro, numai dintr-o cameră”.
Suntem la Sibiu, în Complexul Muzeal Brukenthal. Managerul Alexandru Chituță spune că muzeul cu doar 110 angajați are în gestiune 1,7 milioane de obiecte, expuse și depozitate în 7 clădiri. De la tablourile unor mari maeștri, la podoabe de aur estimate la milioane de euro, la pasări împăiate din colecția muzeului de istorie naturala. Aici găsim și cea mai valoroasă colecție de artă europeană din România.
Muzeul expune ”Ecce Hommo”, singura lucrare din România a pictorului renascentist Titzian, dar și ”Omul cu Tichie Albastră”, realizat de pictorul olandez Jan van Eyck.
”Reporter: Câte lucrări are Jan van Eyck?
Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal: 20 și una este la noi. Să vă gândiți că, de pildă, Rusia nu are niciuna. Să vă gândiți că în Italia, patria, leagănul civilizației, în Italia nu există nicio lucrare de Jan van Eyck”.
Managerul povestește cât de greu îi este să țină în muzeu puținii specialiști din România care au cunoștințele necesare pentru a restaura și îngriji tablouri de o asemenea valoare.
Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal: ”Un conservator care pune mâna pe o lucrare de 10 milioane de euro sau de 50 de milioane de euro, el are un salar de 3.000 de lei. Știe că are în mână, zice ”am în mână o lucrare de 20 de milioane de euro”. Și are o emoție și cade. I-a căzut lucrarea. Face dosar penal. Nimeni, nu vine statul să-i spună ”stai, ai avut emoții, ai crezut că ai o piesă importantă”. Lucrează cu patrimoniul statului, un patrimoniu de valoare, la un salar derizoriu. Și cum alții din diferite departamente sau societăți ale statului sau ministere au un salar de 10-15.000 de euro, care n-au nicio răspundere”.
Muzeul plătește o firmă privată ca să-i asigure paza tuturor sediilor.
”Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal: Noi dăm pe pază aproximativ 20% din bugetul total al instituției. Aici am 24 de ore din 24, timp de 7 pe zile, 2 oameni.
Reporter: Adică ce fac doi oameni?
Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal: Doi oameni care n-au nici armă, care… nu pot să spun mai multe”.
După jaful din Olanda, managerul a organizat o conferință în care a cerut public pază de la Jandarmerie, măcar pentru Palatul Burkenhtal, unde se află tablourile de valoare.
Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal: ”Eu consider, este ideea mea proprie, că statul roman e direct răspunzător și responsabil pentru a-și asigura și proteja valorile. Asta ar însemnă că efective din Ministerul de Interne stau și apară instituția. Mi se pare normal”.
”Reporter: Managerul de la Brukenthal mi-a spus că își dorește ca paza privată, pe care își da 20% din buget, să fie înlocuită cu paza Jandarmerie. La Ministerul Culturii, s-a făcut ceva concret în acest sens?
Natalia Intotero, ministrul Culturii: Faceți-ne întrebare pe 544 și vă răspundem cu toată plăcerea.
Reporter: Păi, v-am făcut acum.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: Nu, faceți-ne pe 544, trebuie să verific. De fiecare dată v-am răspuns și vă răspundem în continuare. Trebuie să verific informația pe care dumneavoastră mi-ați furnizat-o în momentul acesta”.
N-am mai primit niciun răspuns. Vizităm și colecția de numismatică a muzeului. 68.000 de piese clasate la tezaur, printre care și un crucifix extrem de valoros.
”- Mai multe milioane de euro. Unde a fost înjunghiat Iisus, acolo e un rubin. Sunt 100 și ceva de perle. Și piesa e datată cu anul 1440.
- Și aveți vitrină securizată?
- Nu, evident.
- E din plastic?
- Din poliester. Niciunele nu sunt securizate. Avem senzori de mișcare. Și în situația în care am mișca vitrina, această alarmă este conectată la o firmă cu care avem un contract de mentenanță și în 5 minute ar ajunge aici, pe baza senzorului de mișcare.
- În 5 minute…
- în 2 minute s-a furat de la Drents. Având în vedere finanțarea pe care o avem, asta a fost maximum. Ideal ar fi ca toate expozițiile, mai ales cele care au piese de tezaur, să aibă mobilier securizat. Dar asta înseamnă o investiție foarte mare și, din câte știu, pe investiții bugetul nostru este zero de mulți ani”.
După furtul din Olanda, ministrul Culturii le-a cerut tuturor muzeelor din România să îi prezinte în 48 de ore un raport cu ce sisteme de securitate au în dotare. Am întrebat-o o lună mai târziu la ce concluzie a ajuns.
”Natalia Intotero, ministrul Culturii: Deci, vă trimitem răspuns în scris.
Reporter: Păi, au trecut deja și cele 10 zile și cele 30 de zile.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: Am răspuns deja și altor colegi ale dumneavoastră și o să verific dacă au transmis colegii mei”.
Guvernul a decis că România are o cultură care merită doar 0,07% din PIB
O altă problemă este că la nivel național nu avem o imagine clară despre câte obiecte de tezaur avem, ce valoare au și în ce stare sunt. La Brukenthal, anul trecut a început un nou inventar general. Nimeni nu știe cât va dura, având în vedere că numai la Istorie naturală sunt peste un milion de piese. Inclusiv animale și păsări împăiate tratate de-a lungul timpului cu substanțe toxice.
”Piesele au fost tratate de-a lungul timpului, ca să reziste, cu tot felul de substanțe toxice: arsen, borax, DDT, naftalină. Își păstrează toxicitatea și ne pun în pericol sănătatea”.
Șapte oameni iau la mână și verifică un milion de piese. Unii dintre ei având și alte responsabilități.
”- Pe lângă asta sunt muzeograf la artă. Vă dați seama ce are de-a face arta cu inventarierea de patrimoniu, din cadrul Istorie naturală.
- Și asta pentru că nu sunt suficienți oameni.
- Nu sunt suficienți oameni”.
O situație similară este și la Muzeul Național de Istorie. De exemplu, coiful furat în Olanda, asigurat pentru 4,3 milioane de euro, apărea în 2010 în intervalul contabil al muzeului cu valoarea de 200 de lei. La Numismatică se află printre cele mai valoroase obiecte.
”- Voi ați reușit să ajungeți la zi cu evaluarea și inventarierea?
- Nu, nu am reușit să ajungem la zi. Sunt peste 300.000. Cam ce are mai valoros muzeul.
- Și din astea 300.000 ați ajuns la o valoare la zi, cam la câte dintre ele?
- La 80.000”.
În 2018, muzeul de istorie a primit în gestiune o colecția națională filatelică. 17 milioane de timbre pe care trebuie să le pozeze, măsoare, identifice în cataloage, apoi să le descrie în detaliu într-o fișă de inventar și să le dea o valoare.
Cornel Ilie, director adjunct Muzeul Național de Istorie a României: ”Pe care o să le numărăm până la sfârșitul vieților noastre. Colegii noștri de la Filatelie au o vorbă. Că vor să trăiască până vor termina de inventariat colecția filatelică”.
Pentru marea inventariere anunțată de Ministerul Culturii după furtul din Olanda, muzeele au nevoie de bani și oameni. Bugetul ministerului a fost redus anul acesta la 0,07% din PIB. Bani pe care ministerul trebuie să-i împartă celor celor 86 de direcții, muzee și instituții de cultură pe care le are în subordine.
I-am solicitat ministrului un interviu despre cum împarte banii din bugetul adopatat de parlament pe 5 februarie.
”Natalia Intotero, ministrul Culturii: Astăzi suntem în 28 de februarie și încă nu le avem aceste bugete pentru că încă nu ni s-au transmis de la Finanțe. Nu este singura situație. Este la fel pentru toate ministerele”.
Câteva etaje mai sus, la Comisia de Cultură din Camera Deputaților, președintele Mihail Neamțu vrea ca în 4 ani valoarea patrimoniului din România să se dubleze. Pentru a sprijini demersul, le propune colegilor parlamentari să devină ambasadori ai culturii naționale și să-și facă selfie-uri când se duc în muzee.
Mihail Neamțu, președintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: ”Chiar dacă suntem într-o vizită privată, la un muzeu, nu ne împiedică nimeni sau nimic să facem un selfie, să facem o fotografie”.
Doru Rigman, deputat USR: ”Interesantă ideea cu selfie-ul cultural, însă noi ne facem ambasadori dacă insistăm pentru un procent mai mare alocat culturii, nu 0,079%. Atunci suntem cu adevărat ambasadori”.
Mihail Neamțu, președintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: ”Nu aș fi dorit să trivializăm ce am spus eu. Dacă și-ar face un personaj ca Elon Musk un selfie cu Grigorescu, sunt sigur că valoarea lui Grigorescu ar trece de 10 milioane de euro. Și asta spune ceva despre forța pe care o are o platforma social media în zilele noastre”.
Până la selfie-ul cu Elon Musk și Grigorescu, deputatul AUR mai simte că parlamentul duce lipsă de opere de artă.
Mihail Neamțu, președintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: ”Și anume, în drumul nostru către această comisie, dacă observați, noi nu avem opere de artă. Hai să începem cu elefantul din încăpere, uitați-vă la această frumoasă cameră, nu există opere de artă și știți că în subsolul acestei clădiri numite Parlament sunt opere de artă care nu sunt expuse?”.
Angajații vin de acasă cu materiale să cârpească Muzeul de Istorie Constanța
Ne mutăm în Constanța. Județul cu cea mai bogată moștenire arheologică din România.
Delia Cornea, director Muzeul de Istorie Național și Arheologie Constanța: ”Nu avem restaurator pe piatră, Dobrogea e plină de tot felul de vestigii, colegii mei scot săracii tot felul de astfel de vestigii”.
Delia Cornea este directorul muzeului. Cu doar 77 de angajați, Muzeul de Arheologie din Constanța răspunde de sediul din centrul municipiului de cetățile Histria, Capidava, Hârșova, Ulmetum, Sacidava și Ostrov, de complexul de la Adamclisi, de încă un muzeu la Cernavodă. Anul trecut, au pus lacătul pe ușă în așteptarea unei renovări capitale promise de Consiliul Județean încă din 2016.
”O secundă! Doamna Daniela, aprindeți, vă rog frumos, lumina! Nu avem, este întreruptă?”.
Suntem în Sala Pictată. Muralele au crăpat din podea până în tavan. Mergem și pe scara interioară, unde vitraliile au fost și ele sparte de vânt. Angajații le-au lipit cum au putut.
”Noi nu avem expertiză pe vitralii și dacă au fost vânturi puternice și efectiv au împins aceste vitralii”.
”Eu locuiesc în zonă. Venim noaptea să verificăm. Am fost chemat, de multe ori am venit cu bormașina de acasă. A trebuit să securizăm geamurile care s-au spart”.
În ultimii doi ani, vântul a spulberat sute de metri pătrați din acoperiș.
”- Anul trecut, la ultima ploaie mai puternică.
- În toamna anului trecut s-a întâmplat asta?
- Da, da.
- Toate astea?
- Da, toate acestea. Eu am avut anul trecut două sau trei expoziții aici”.
Consiliul Județean este responsabil de reabilitarea clădirii. În 2020, au atribuit un contract 2,5 milioane de euro.
”Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: În 2020 am încheiat contractul, în 2021 a fost reziliat contractul.
Reporter: Au lucrat ceva?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: Nu au lucrat nimic.
Reporter: V-au predat vreun studiu, vreo hârtie?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: Nu, nu. Nu s-a făcut și nu s-a plătit nimic.
Reporter: N-au făcut nimic?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: Nu.
Reporter: Au tras țeapă?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: Da”.
Anul acesta au scos din nou lucrările la licitație. Între timp s-au scumpit de trei ori.
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: ”Am ajuns la o valoare de execuție de la 2,4 milioane euro la 9 milioane euro. Noi sperăm ca undeva în 2028 să fie vizitat muzeul”.
În așteptarea lucrărilor, și muzeul din Constanța, la fel ca cel de istorie din București, își caută acum un spațiu de depozitare. Pe care nu-l găsește. Tot muzeul are în administrare și bisericile de cretă de la Murfatlar, sit propus de statul român să intre în patrimoniul mondial UNESCO.
Bisericile de cretă de la Murfatlar, care atestă începuturile creștinismului din România, se distrug din cauza statului
Intrăm într-un labirint sacru, săpat în urmă cu 1.200 de ani într-un deal de cretă de la marginea orașului Murfatlar. Aici au fost descoperite mai multe bisericuțe și chilii despre care se crede că atestă începuturile creștinismului modern în România.
”Ingrid Petcu, arheolog, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Aici avem altarul cu aceste trei arcade și se poate observa deasupra pictura. Ce vedem în stanga și dreapta sunt stranele unde stăteau oamenii în timpul slujbei”.
Pe pereți sunt inscripționate cruci de mai multe feluri, conturul mai multor animale și siluete de oameni. Cei care slujeau aici foloseau atât litere glagolitice, cât și însemne varege, adică vikinge.
Ingrid Petcu, arheolog, Muzeul de Istorie Național și Arheologie Constanța: ”Au o foarte mare importanță științifică pentru că inscripțiile sunt numeroase, în diferite limbi”.
În 2019, ”România, te iubesc!” a semnalat că întreg complexul este în pericol din cauza infiltrațiilor care macină creta. Ceea ce s-a și întâmplat. Ne-am reîntâlnit cu paznicul care ne-a primit atunci. Și ne-a arătat cum bucăți din bisericuțe au început să se dezintegreze.
”- Când am venit noi data trecuta erau, uite așa, astea aici s-au făcut între timp?
- Nu erau
- Au apărut intre timp?
- Da.
- De la ce?
- De la umezeală”.
Complexul rupestru nu poate fi vizitat. Este prea fragil. În anii 70 a fost acoperit pe jumătate cu un sarcofag de beton. Peste cealaltă jumătate a fost montat un acoperiș improvizat din plastic și lemn. La fiecare furtună mai puternică acoperișul este dat la o parte. Apa pătrunde înăuntru și distruge creta. Iar inscripțiile incizate în pereți în urmă cu 1.200 de ani au început să dispară.
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: ”Clar, din toate studiile și tot ce a fost a reieșit că trebuie intervenție rapidă pentru că se deteriorează pe zi ce trece. Sunt infiltrații mari de apă, trebuie luate măsuri urgente”.
În 2019, după ce am prezentat pentru prima oara situația de la Murfatlar, Consiliul Județean a comandat un proiect tehnic pentru salvarea complexului rupestru și redeschiderea lui pentru public. Echipa de arhitecți a prezentat un proiect demn de un sit pe care statul român l-a propus pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Doar că…
”Reporter: A ieșit o valoare de …?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: 33 de milioane de euro.
Reporter: Și aveți banii ăștia?
Elena Georgescu, director investiții Consiliul Județean Constanța: Nu. Bugetul consiliului nu poate susține această valoare”.
Biblioteca Națională are un buget de restaurare de 1.000 de lei
În mai toate instituțiile găsim totuși nuclee de oameni pasionați care reușesc să facă minuni cu resurse limitate. În 2023 am prezentat situația destructuratelor din Biblioteca Națională. Milioane de cărți abandonate în subsol, mucegăite și pline de praf. Nimeni nu mai știa câte sunt și ce conțin.
Atunci, biblioteca a început să facă ordine în subsoluri împinsă de la spate de Asociației Free Miorița, condusă de Iulian Angheluță. Acesta a reușit să strângă bani pentru echipamente de protecție și pentru decontaminarea cărților. Și împreună cu câteva bibliotecare au descoperit adevărate comori.
După un articol publicat de ”Cultura la Dubă” și reportajul de la ”România, te iubesc!”, Ministerul Culturii le-a alocat pentru prima dată după Revoluție un buget de 120.000 de euro. Ne-am întors să vedem ce au făcut cu banii.
60 de tone de cărți au fost desprăfuite și curățate, două dintre depozite au fost complet eliberate, iar într-unul dintre ele s-a amenajat deja un nou spațiu de expunere. Iar prin pachetele uitate de lume, bibliotecara Gabriela Noapteș a început să descopere adevărate comori.
Gabriela Noapteș, bibliotecară Biblioteca Națională a României: ”Toate cărțile de aici, avem 1644, 1700. La fel, vorbim despre cărți care se găsesc în Europa în 6 exemplare, în 10 exemplare. Cărți pe care nu le avem în Biblioteca Națională. Cea mai veche este 1596, o carte pe care eu nu am găsit-o decât într-o singură bibliotecă din Europa”.
Cărțile trebuie însă restaurate. Iar departamentul de restaurare a rămas în continuare cu un buget de 1.000 de lei. Tot în 2023 am arătat cum biblioteca ține închis un laborator complet echipat pentru că nu avea biochimist.
”Reporter: La fel sunt?
Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României: Absolut. Nu există personal pe piață dispus să vină pentru un salariu pe care Biblioteca Națională îl oferă”.
Directoarea Animafilm a salvat cărând de una singură arhiva de film a României
În același reportaj din 2023 am prezentat dezastrul de la Animafilm. Compania de stat care deține arhiva și schițele celor mai cunoscuți animatori ai României. Aici a lucrat și creat Ion Popescu Gopo, primul român câștigător al premiului Palm D’or de la Cannes.
Am arătat condițiile insalubre în care era adăpostită istoria animației românești. Atunci am cunoscut-o pe directoarea Elisabeta Covaliu, singura angajată a companiei de stat. A preluat Animafilm cu sechestre pe clădiri și procese intentate în instanță de niște rechini imobiliari care doreau să preia clădirile din Centrul Vechi.
Lucra într-o clădire fără apă, curent sau căldură și cu conturile blocate. Ne-a arătat atunci un labirint întunecat, format din holuri și încăperi încremenite în timp în care erau aruncate mii de role de de film.
”Reporter: Câte role ați salvat de când ne-am văzut noi?
Elisabeta Covaliu, director Animafilm: 6.601 am predat Arhivei Naționale de Film.
Reporter: Tot singură?
Elisabeta Covaliu, director Animafilm: Tot singură, însă de data aceasta am avut un coleg de la Arhiva Națională de Film care m-a ajutat să le car, pentru că ele sunt foarte grele”.
Într-un an și jumătate, cu ajutorul unui angajat de la arhivele de film, a salvat toate rolele de film. Astăzi, compania de stat nu mai este în risc de insolvență. A câștigat procesle cu rechinii mobiliari care își doreau să preia clădirile din Centrul Vechi și vrea să se apuce de reabilitarea lor.
”Elisabeta Covaliu, director Animafilm: Scopul final este să identificăm un program în care să punem aceste clădiri.
Reporter: Adică să le restaurați?
Elisabeta Covaliu, director Animafilm: Să le restaurăm, să le consolidăm”.
În timpul filmării acestui reportaj, la conducerea Muzeului Național de Istorie a fost numit un nou manager. Încearcă să găsească un spațiu de depozitare într-una dintre clădirile primăriei din Centrul Vechi.
Proiectul de reabilitare a ansamblului rupestru de la Murfatlar a fost depus și la Compania Națională de Investiții, din subordinea Ministerului Dezvoltării. Nu se știe dacă sunt bani.
După întâlnirea din Parlament, nici ministrul și nici Ministerul Culturii n-au revenit cu detalii suplimentare. La Sibiu, Inspectoratul Județean de Jandarmerie ia în calcul să asigure paza Palatului Brukenthal.
Între timp, o țară întreagă așteaptă vești din Olanda despre coif și brățări. Le așteaptă înapoi cu un buget de 0,07% din PIB.
Sursa: Pro TV
Etichete: biserica, patrimoniu, creta, tablouri, murfatlar, degradare, palatul brukenthal,
Dată publicare:
09-03-2025 18:48
