Bisericile de cretă de la Murfatlar se prăbușesc, deși avem un material pentru conservare
PROSTIE MONUMENTALĂ II. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la includerea cetăților dacice în Patrimoniul Mondial UNESCO.
În vârf de munte, blocurile de piatră au început să crape și cad de pe ziduri. Ministrul Culturii spune că nu-i problema lui, ci a autorităților locale.
Acum, însă, să vedem ansamblul rupestru de la Murfatlar. Aici, în chilii și biserici săpate în pereți de cretă, s-a născut Creștinismul modern, așa cum îl știm și-l practicăm astăzi. Un profesor de Ia Institutul de Cercetări Chimice, care a inventat un nanomaterial special pentru protejarea sitului, spune că întreg ansamblul riscă să se prăbușească, dacă nu intervenim.
Paul Angelescu: ”Suntem în Bisericile din Cretă din Murfatlar, un loc unic în Europa. Se spune că aici s-au refugiat discipolii apostolilor și chiar au trăit în aceste chilii săpate în dealul de cretă. Ne aflăm, la propriu, în dealurile Dobrogei. Înscrisurile și simbolurile pe care le vedeți pe perețîi de cretă au fost făcute în urmă cu 1200 de ani. Găsim cruci de mai multe feluri, pe Fecioara Maria și conturul mai multor animale.”
Urmașii noștri, care trăiau aici, foloseau atât litere galgolitice, adică cel mai vechi alfabet cunoscut pentru reprezentarea limbilor slavice, cât și însemne vikinge. Este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.
În acest labirint sacru s-a născut ortodoxismul modern, așa cum îl știm și îl practicăm astăzi. Locul nu poate fi însă vizitat. Afară este împrejmuit cu un gard ruginit. Situl este acoperit pe jumătate de un sarcofag de beton, construit de comuniști și pe cealaltă jumătate de o structură din lemn și plastic.
L-am întrebat pe bizantologul Petre Guran cât de important este acest loc pentru istoria României și a ortodoxismului.
Petre Guran: “E prima dovadă a Crestinismului medieval. Este cel din care decurge Crestinimsul modern. Este matricea spirituală în care s-a format poporul român.”
Creta în care au fost săpate chiliile și bisericile se dezintegrează de la o zi la alta, din cauza infiltrațiilor de apă. Acoperișul, care ar trebui să le protejeze, este ciuruit. Iar structurile din lemn de-abia se mai țin în picioare.
Petre Guran: “Dacă vreți, la Basarbi - Murfatlar avem atestată existența unei vieți liturgice, care seamănă cu bisericile noastre de astăzi.”
În 2012, o echipa mixtă de oameni de știință de la Instititul de Cercetări Chimice, Politehnica din București și Universitatea Ovidiu din Constanța au făcut analize chimice, fizice, mecanice și biologice pentru întreg situl.
Rodica Ion, cercetător ICECHIM:
-Cât de mare e pericolul de la situl de la Basarabi, dacă nu se intervnie?
- Se va distruge, clar.
- Ce înseamnă se va distruge?
- Se va prăbuși probabil.
Cercetătorii nu s-au oprit aici. Proiectul de peste 3 milioane de lei a avut că temă găsirea unei soluții pentru salvarea sitului. Așa că cercetătorii au inventat, testat și brevatat un nanomaterial conceput special pentru creta de la Basarabi.
Rodica Ion, cercetător ICECHIM:
- O tehnologie care poate fi aplicată pe structura de cretă existentă în Bisericuțele de la Basarab – Murfatlar.
- Deci, ați inventat un material personalizat pe situl de la Basarab.
-Exact, personalizat și compatibil cu materialul de la Basarab.
Odată aplicat pe cretă curățată cu pensula, lichidul este absorbit și o întărește. Fără să-i schimbe culoarea sau textura. Rodica Ion spune că materialul nu este toxic, se prepară ușor, nu costă mult și poate fi aplicat cu ușurință. Cercetătoarea ne arată multe diplome și premii pe care institutul le-a primit după inventarea nanomaterialului.
Rodica Ion, cercetător ICECHIM:
- Acest material pe care l-ați inventat, vi l-au solicitat să-l pună în aplicare la Basarabi?
-Până acum nu!
Bisericile de cretă de la Murfatlar au fost trecute și ele de statul român în lista indicativă UNESCO.
Vintilă Mihăilescu: “Noi le-am ales, noi le-am impus pentru că ne reprezintă. Păi dacă ne reprezintă, nu trebuie să le păstrăm? Nu, ne reprezintă, dar nu ne pasă. Or, aici e o contradicție în termeni, o stupiditate incredibilă. Suntem foarte mândri că există, ne mândrim cu ele, noi le-am ales, noi le-am impus, dar le lăsăm să se distrugă, să dispară.”
În toate aceste situații, pe lângă autoritățile locale, și Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și are la dispoziție pârghii legale pentru a interveni.
Pentru realizarea acestui reporaj i-am solicitat un interviu ministrului Daniel Breaz.
Daniel Breaz, ministrul Culturii:
- O să vă contacteze și stabilim o zi.
- Deci săptămâna viitoare sigur?
- Da, sigur. Luni și marți o să fiu la Bruxelles și pe urmă, în funcție de program miercuri, joi, vineri, stabilim.
După aceasat conversație, nici ministrul și nici reprezentanții biroului de presă nu ne-au mai contactat.
Daniel Breaz este parlamentar de Alba. De mai bine de doi ani este membru al Comisiei de Cultură și a celei pentru relația cu UNESCO din Parlament. Este așadar unul dintre politicienii direct responsabili de monumentele UNESCO. Are unul chiar în județul în care a fost ales. Cetatea Dacică de la Căpâlna. Aici a fost descoperit tezarul dacic de la Căpâlna. Un colier din aur și o pereche de cercei de o frumusețe rară. Cetatea nu mai este întreținută. În fiecare an, zidurile ridicate de daci se desprind, iar blocurile de piatră crapă.
Vegetația a acoperit vestigiile. Iar în lipsa unor panouri explicative sau a unor ghizi , turiștii habar nu au la ce se uită.
Paul Angelescu: “Ăsta-i drumul către Cetatea Căpâlna și ironic,drumul ăsta, începe cu semnul interzis.”
Ca să ajungi la cetate, o iei pe o potecă de 2 kilometri prin pădure. La poalele dealului acesta străbate
Paul Angelescu: “Am dat deja de o a două poartă, propritate privată, aici suntem totuși anunțați că accesul pietonal este permis. Bine, asta pentru cine știe să citească în română, pentru străini e mai greu să înțeleagă mesajul asta, tot ce văd e o poartă inchisă.“
Gheorghe Alioman este paznicul cetății: “Turiștii străini au fost o grămadă de turiști din Polonia, din Indonezia, se introc înapoi, la ei e altceva cu legea proprietății și când văd că sunt puse chestiile pe porți și astea, se întorc înapoi din propria inițiativa.”
Paznicul ne povestete că o firma din Maramureș a început să taie din pădure fix pe o coamă de deal, pe unde trece potecă pentru turiști. La baza dealului sunt două TAF-uri și grămezi cu bușteni tăiați. Muncitorii au plecat când ne-au văzut. Paznicul ne povestește că tafurile au distrus singură potecă de acces, dar și băncile făcute de el pentru turiști. Consideră că exploatarea forestieră și partidele de vânătoare pun în pericol viețile turiștilor.
Gheorghe Alioman, paznic Cetatea Căpâlna: “Nu se face așa ceva legal, să faci exploatare turistică, să faci vânătoare, să vină turiștii printre aia cu puștile, să se uite cu armă de vânătoare, stai așa, asta e porc și asta om…”
Ne continuăm drumul. TAF-urile au făcut prăpăd. Au tarat copacii tăiați și au distrus porțiuni din potecă. Ne apropiem de cetate. Pe o parte și pe cealaltă a potecii aproape toți arborii sunt marcați pentru tăiere. Nu și cei putreziți.
Potrivit legii siturile UNESCO, au o zona de protecție de 500 de metri în jurul monumentelor. În cazul nostru ar ajunge până la baza dealului, unde sunt staționate TAF-urile. Adică toți copacii tăiați se află în zona de protecție.
Gabriel Tiberiu Vastoiu, directorul general al Muzeului Național al Unirii din Albă Iulia: “Acei copaci sunt marcați în zona de protecție a unui monument istoric, clasat în lista monumentelor UNESCO. Orice lucrarea în zona ar trebui avizată de partea de patrimoniu și trebuie făcută sub supraveghere arheologică. Acei copaci nu sunt tăiați de Zâna Măseluță, vin în zbor, taie, nu ating solul, îi iau pe sus. Vor afecta și solul și afectăm deja în sit arheologic grupa A.”
Cine face asta trebuie să răspundă. Muzeul din Alba Iulia administrează cetatea. Directorul spune că tăierile sunt ilegale pentru că nu au aviz de la Direcția de Cultură. Pădurea aparține Primăriei Săscior, în proprietatea căreia se află și situl UNESCO. Nicolae Morar este primarul localității.
Nicolae Morar, primar Săscior:
- Ei au voie să taie până în buza cetățîi?
-Deodată ce au marcat, au voie.
- Au intrat cu TAF-urile, au distrus și drumul de acces către cetate.
- Păi altă cale de acces nu era pentru exploatare.
- Și n-aveați pădure în altă parte decât aia care duce fix spre cetate?
- Ba da, dar și aia trebuia să o tai.
Primarul nu știe cât se întinde zona de protecție a monumentului. Dar ne promite că se va duce personal să verifice ce copaci sunt marcați pentru tăiere.
Nicolae Morar, primar Săscior:
- Aproape toți sunt marcați.
- Și dacă ăsta se poate demarca, nu-i nicio problemă.
-De tăiat se taie legal, nu ilegal, dar ar fi bine să rămână pădurea, dacă e zona asta (n.r. protejată).
Ne-am întors la cetate Căpâlna, la o săptămână după această discuție. Toți copacii marcați au fost doborâți, până și cei de lângă panoul turistic de la intrarea în cetate. În schimb, au scăpat de drujbă arbori putreziți sau rupți.
În toate programele de guvernare din 2017 până în prezent apare un capitol distinct despre investiții în cetățile dacice. Inclusiv guvernul Dancilă a promis un proiect complex cu măsuri de protecție, conservare și restaurare și asigurarea unui perimetru de pază.
Daniel Breaz, ministrul Culturii:
-Cum ați manageriat situația cetăților dacice?
-Am ajuns la următoarea concluzie, problema nu era la Minsterul Culturii, problema era în teritoriu.
Institutul Național al Patrimoniului, instituție aflată în subordinea directă a Ministerului Culturii trebuie să le monitorizeze. Secția Patrimoniu are doi angajați responsabili de toate cele 18 monumente UNESCO aflate pe teritoriul României. În 2016 le-au fost aprobate încă șase posturi. Încă n-au fost bugetate de minister.
Ștefan Bâlici, director Institutul Național al Patrimoniului: “Avem o persoană care să fie responsabilă de un monument din lista UNESCO, cu toate că toate aceste persoane au și alte atribuții, nu avem posibilitatea să rezevram câte o persoană...”
Ștefan Bâlici este directorul Instititului Național al Patrimoniului. Pe 12 martie a fost chemat în Parlament să prezintă situația siturilor UNESCO și problemele cu care se confruntă. Mai mult de jumătate din parlamentarii comisiei au fost absenți, inclusiv ministrul Daniel Breaz.
Ștefan Bâlici, director Instititul Patrimoniului: “Faptul că nu avem plan de management pentru niciun sit UNESCO e real, nu poate fi negat. Faptul că nu s-au alocat fonduri suficiente, de asemenea.”
Potrivit legii, monumentele UNESCO trebuie să aibă un program de protecție și gestiune. Ultimul a expirat în urmă cu 5 ani și, potrivit INP, în lipsa altuia nou, întreg sistemul este blocat. Rapoartele INP arată că în momentul de față nu există nicio structura funcțională care să asigure protecția și gestiunea monumentelor. Programul de management este din nou, blocat la minister.
