Muzeul de Istorie se distruge pe zi ce trece. Ministerul Culturii nu a accesat banii europeni aprobați prin lege anul trecut
Muzeul de Istorie, monument istoric și reper architectural al Bucurestiului, se distruge pe zi ce trece cu știința autorităților.
Deși trebuia reconsolidat de multă vreme, Inspectorul Pro a aflat că Ministerul Culturii nu a accesat banii europeni aprobați prin lege anul trecut.
Astfel, doar 1 la sută din cele 600 de mii de obiecte de patrimoniu mai pot fi văzute, desi valoarea vestigiilor depășește un miliard de euro. De mai bine de 15 ani, muzeul s-a restrâns la o mică expoziție, în holul central de la parter.
Muzeul Național de Istorie zace abandonat de 20 de ani. Este a treia clădire ca mărime din București și trebuie consolidată urgent. Experții în structuri de rezistență susțin că s-ar putea prăbuși la un cutremur de mare magnitudine. Acum 15 ani acest tavan a căzut din senin.
Ministerul Culturii amână reparațiile deși nu duce lipsa de bani. O lege adoptată anul trecut a aprobat un împrumut de 120 de milioane de euro - de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - pentru consolidare. Lucrările ar dura 5 ani.
Alexandru Bădescu, șef secția conservarea patrimoniului: „Eram tânăr când am venit în Muzeul National și sperăm să avem un muzeu gata în câțiva ani. Și au trecut 20 de ani.”
Din 2002, muzeografii încearcă din răsputeri să salveze vestigiile. Le-au luat din subsoluri, unde umiditatea este de 85 la suta, și le-au dus în sălile de expoziție, unde mucegaiurile s-au extins pe pereți precum carpetele. Nicicum nu e bine.
Cornel Ilie, director adjunct: „Urlu ca lupul la luna. Vorbim despre patrimoniu, care așa cum ai constatat și tu, nu stă cum ar trebui să stea.”
În fața echipei de la Inspectorul Pro, muzeografii scot la lumina valori incontestabile. Acest steag i-a aparținut lui Ștefan cel Mare. Iar acest tetravanghel, scris cu cerneala de aur, poarta semnătură Sfanțului Spiridon. Ar mai fi Gânditorul de la Hamangia, care datează de acum 8 mii de ani. Dar și cea mai mare moneda din aur emisa pe teritoriul României. Are 350 de grame și reprezentă salariul pe un an al unui medic de la Curtea Transilvaniei.
Simona Alecu, gestionar textile muzeu: „Rochia folosită de Regina Maria la încoronarea de la Alba Iulia.”
Reporter: Frumusețea aceasta o țineți în pod?
Simona Alecu, gestionar textile muzeu: „În alta parte nu avem unde s-o punem așa etalată!”
Tot prin camere mucegăite se afla și cadourile primite de Nicolae Ceaușescu, de le șefii de stat contemporani cu el. În august 1969, Richard Nixon, primul președinte american care a vizitat Romania, i-a adus fragmente de roca de pe Luna, din expediția Apollo 11.
Cornel Ilie, director adjunct: „Dacă vrei să spui că e o chestie cu adevărat unică, asta e! steagul este steagul româniei care a fost purtat de echipajul Apolo 11.”
În forma de patrulater, muzeul a fost construit acum 129 de ani. Se afla pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul CEC. Construcția este imensa, are 35 de mii de metri pătrați și este întrecută doar de Parlament și Casa Presei. În 2015 a fost încadrată în clasa 2 de risc seismic.
Inginerul Paul Ioan a realizat expertiza. De numele sau se mai leagă Palatul CEC și Cazinoul din Constanța. Ne-a arătat cât de afectată este structura. Am fost însoțiți și de profesorul Dan Stoica, de la facultatea de construcții.
Dan Stoica, profesor la Universitatea de Construcții București: „Aici apare că s-ar fi uscat cumva… Ia uite ce umed e, că atingeți un pic și cade și aia! Dar în spate, într-adevăr, cărămidă este umeda. ”
Paul Ioan, inginer structurist: „Da, este fiabilă la atingere. Se descompune.”
Infiltrațiile din subsol se produc continuu, din cauza nivelului ridicat al Dambovitei. Iar pereții se subțiază în urma fenomenului de carbonatare - adică descompunerea varului la umiditate. Este grav, pentru că imobilul a fost ridicat numai din cărămidă și zidărie, fără beton-armat.
Dan Stoica: „Trebuie făcut ceva neapărat fiindcă pâna la urma. Aici nu avem stâlpi. Totul e bazat pe pereții de la subsol.”
Clădirea a fost puternic afectată de cutremurele majore din 1940 și 1977. După seismul din '40 s-a încercat consolidarea subsolului, prin dublarea anumitor pereți de cărămidă cu beton armat.
Paul Ioan, inginer structurist: „Uitați-vă că - a umflat armătura. Ce diamteru mare are față de cea inițială.”
Reporter: Asta reprezintă un pericol la cutremur?
Paul Ioan, inginer structurist: „Reprezintă un pericol oricând și dacă nu e cutremur. Muzeul e praf… De jos până sus… Prin acoperiș se vede cerul.”
Alexandru Bădescu, șef secția patrimoniu: „Dacă stingem lumina o să vedem zeci de găuri în tabla cupolei.”
În 2002 s-a încercat o consolidare ampla. Firma Romconstruct - deținută la acea vreme de omul de afaceri Vasile Turcu, fost finanțator la Dinamo - a început lucrări pe jumătate din suprafață muzeului. Valoarea inițială a contractului s-a ridicat la 3 milioane de euro. Ulterior societatea a mărit prin acte adiționale costurile execuției la 27 de milioane de euro. Statul roman a decis rezilierea contractului.
Expertul Paul Ioan susține că lucrările respective au făcut mai mult rău decât bine. Au fost construite două planșee din beton care ar fi îngreunat structura și așa șubredă cu 297 de tone. În loc de 15 cm grosime s-ar fi construit un tavan de 25 de cm grosime.
Paul Ioan, inginer structurist: „Este o masa fantastic de mare, care la seism poate să ducă la colapsul acestei zone. Poate să cadă stânga-dreapta, într-o parte ar fi pe curtea interioară și dincolo ar fi pe Strada Franceză.”
Romconstruct este în reorganziare judiciara. Am încercat să lămurim erorile semnalate de experți cu dirigintele de șantier.
Reporter: Le-ați dat voie muncitorilor să toarne mai gros de 15 cm?
Diriginte de șantier: „Eu nu-mi aduc aminte să se fi turnat ceva în plus, față de ceea ce era în dispoziția de șantier. Eu știu că s-a făcut conform proiect.”
Lucian Romascanu este pentru a doua oară la șefia culturii. Ține socoteala mandatelor cu strictețe dar nu a rezolvat problemele muzeului.
Lucian Romașcanu, ministrul Culturii: „Sunt ministrul 27 și ministrul 31 al Culturii într-o tara în care cade patrimonial. Având banii, având knowhow-ul cu graselile trecutului inerente din care am învățat nu se vă mai întâmplă.”
Ministrul se gândește acum să mute obiectele de patrimoniu în unități militare, pentru următorii 5 ani. Asta înseamnă că până va fi terminată consolidarea clădirii, vestigiile ar mai putea fi văzute doar prin expunere temporara, în alte muzee din țară.
Lucian Romașcanu, ministrul Culturii: „O să fie dezpozitare în unități militare, există o variantă, și la Muzeul Militar. Este un patrimoniu extrem de bogat și trebuie să fie păzit.”
Nepăsarea autorităților are și o latură economică. Cifrele estimative arată că cele două decenii în care istoria României a zăcut prin mucegaiuri și noroaie a produs până acum pierderi statului român de aproape 30 milioane de euro.
Sursa: Pro TV
Etichete: bucuresti, bani europeni, muzeul national de istorie, ministerul culturii,
Dată publicare:
25-05-2023 19:16
