”România, știi bine”. Roxana Bojariu, ANM: Fenomenele pe care le considerăm acum extreme ar putea deveni regula

Ultima actualizare: 21-09-2021 16:12

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 41, în care Paul Angelescu ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm.

Echipa ”România, te iubesc” a încercat să afle dacă dezastre precum cele provocate de incendiile de vegetație în Grecia s-ar putea întâmpla și în România. Iar răspunsul este îngrijorător, în contextul încălzirii globale.

Reportajul ”România, te iubesc” începe cu niște imagini îngrozitoare din Grecia. Un incendiu de vegetație întins pe hectare întregi, pe insule întregi.

Reporter: Se pot întâmpla astfel de fenomene și în România?

”Da, din păcate, da, deși la o scară mai mică. Se întâmplă deja, avem incendii de vegetație care au o peridiocitate anuală, numai că extinderea și impactul asupra comunității umane este mult mai mic. Pe viitor însă putem avea multe efecte nedorite și în România, după exemplul celor din Grecia”, explică dr. Roxana Bojariu, director departament schimbări climatice din Administrația Națională de Meteorologie.

- Omul a devenit factor biologic acum și schimbând compoziția atmosferei prin emisii de carbon, de metan, de oxid de azot, determină modificări în felul în care energia de la soare este reținută în sistem și transportată mai apoi de sistemele de vreme.

- Practic, din cauza acestor gaze a căror concentrație crește, în sistemul climatic se reține o cantitate sporită de căldură; pentru că aceste gaze au proprietatea de a lăsa să treacă radiația directă, dar de a o absorbi și o parte din radiația emisă de suprafață terestră, astfel încât o parte din ce în ce mai mare din radiația primită de la soare rămâne în sistem.

 

Vom avea ”ploi mult mai abundente și probabilitate mai mare de inundații”

 

Dr. Roxana Bojariu: În spatele acestor creșteri avem modificări ale modului în care funcționează sistemul climatic și cantitatea sporită de căldură și umiditate este transportată în așa fel încât aceste sisteme de vreme au manifestări mai severe.

- Fenomenele pe care noi le considerăm acum extreme, din păcate ar putea deveni regula noii ordini climatice.

- La nivel global, creșterea temperaturii cu un grad înseamnă foarte mult. Gândiți-vă că între vârful glaciar și perioada interglaciară am avut diferențe de câteva grade. Câteva grade între două epoci geologice despărțite de zeci de mii de ani.

- Or, noi creștem cu un grad și ceva, dar din păcate până la sfârșitul acestui secol am putea crește cu 3 grade, aproape de ceea ce s-a întâmplat între maximul glaciar și interglaciar, în doar 100 de ani.

- La nivel local, creșterile sunt chiar mai mari, în cazul Româniai aceste creșteri pot să ajungă până la 4 grade față de un interval de referință al deceniilor dinainte.

- Poți deja să spui ce e în spatele lor având aceste valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai persistente.

- Am avut anul acesta 2 săptămâni cu temperaturi până la 35 de grade – e foarte mult. Sau ploile foarte intense – o atmosferă mai caldă conține o cantitate mai mare de valori de apă; și atunci, când ai condiții specifice, acea cantitate de vapori precipită și ai ploi mult mai abundente și probabilitate mai mare de inundații.

Reporter: Există din partea autorităților vreo preocupare pentru aceste schimbări climatice?

Dr. Roxana Bojariu: Există o preocupare în sensul în care România, ca membră a Uniunii Europene, trebuie să îndeplinim anumite condiții, trebuie să ne încadrăm într-o anumită evoluție.

 

”Creșterea nopților tropicale va fi spectaculoasă”

 

Dr. Roxana Bojariu: Europa este lider în combaterea schimbării climei și avem un plan ambițios pentru a putea acționa cât mai bine. Dar, altfel, din păcate nu există acea tendință de a veni proactiv în față.

Reporter: Nu a întrebat nimeni, de-a lungul timpului, ce se poate face?

Dr. Roxana Bojariu: Din păcate, foarte puțini. Atunci când era vorba de planul de urbanism general, care trebuia actualizat, ne-au întrebat dacă avem informații despre insula de căldură a orașului. Le-am trimis un material, dar nu am primit niciun feedback. Nu a mai exista discuție, e ca și cum s-ar fi bifat o activitate și gata.

- Orașele funcționează ca un fel de lentilă, schimbările climatice sunt mult accentuate de mediul artificial, construit. Asta înseamnă că avem efectul ”insulă de căldură”, care aduce multe grade în plus peste valul de căldură, pe de altă parte și inundațiile urbane sunt mult amplificate, pentru că avem solul izolat cu construcții.

- Creșterea nopților tropicale va fi spectaculoasă, înseamnă temperaturi de peste 20 de grade pe timpul nopții. Aceste temperaturi nu permit organismelor vii să se refacă, continuă astfel stresul termic.

Reporter: Nu înțeleg de ce nu există discuții în spațiul public cu aceste date. Te ajută să iei decizii, de locuire, de business, de sănătate publică într-un oraș sufocat de căldură.

Dr. Roxana Bojariu: În toată România, clar, vom avea efecte importante de schimbare a climei și necesitatea de a ne adapta la aceste schimbări. În fiecare loc vor fi nuanțe și importanța diverșilor factori locali.

- În orașele de câmpie- Timișoara, Arad, Oradea, efectul de insulă de căldură este important când vin valurile de căldură, problemele din București apar și acolo. Inundațiile urbane se vor accentua, din păcate.

- Din păcate, spațiile verzi dispar din tot mai multe orașe, la fel și spațiile albastre- lacurile, care ar putea reține apa și să răcorească temperatura aerului.

 

”Efectul migraționist al schimbării climei vizează îndeosebi Europa, deci și România”

 

Reporter: Iernile din ultimul timp nu prea au mai fost ierni. Este acesta un efect permanent?

Dr. Roxana Bojariu: Avem o tendință de scădere a grosimii stratului de zăpadă și lucrul acesta se va implica în viitor.

- Episoade cu iarnă severă nu o să dispară însă niciodată și pe interval scurt de timp o să aibă un impact foarte dur asupra comunităților locale. Nu te poți culca pe o ureche că nu o să mai ai viscol, căderi abundente de zăpadă.

- Ceea ce se întâmplă acum cu clima se suprapune cu această variabilitate naturală, care a existat, există și va exista, iar noi simțim efectul cumulat.

Reporter: Se prognozează că pe parcursul vieții acestei generații, pe Terra vor apărea locuri pe care omul nu va mai putea să supraviețuiască. Se va întâmpla și în România, la un moment dat?

Dr. Roxana Bojariu: Nu, în România nu vor fi astfel de efecte atât de drastice, dar vor fi multe alte efecte, inclusiv cele determinate de migrația oamenilor din acele zone unde nu mai pot trăi și care, evident, că își vor căuta peste tot un nou loc.

- Evident că România nu va fi ferită de acest flux migraționist, deci lucrurile trebuie gândite cu foarte multă atenție. Gândiți-vă ce se întâmplă când îți vine o masă foarte mare de oameni, cu care trebuie să te înțelegi, pe care trebuie să-i ajuți să aibă condiții decente de viață, pe care trebuie să-i ajuți să intre pe piața muncii.

- Nu e de glumit, efectul acesta migraționist al schimbării climei vizează îndeosebi Europa, deci și România.

Toate podcast-urile ”România, știi bine!”pot fi ascultate și descărcate gratuit de pe romaniastiibine.podbean.com. 

 

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO