Cum afectează situaţia justiţiei din România viitorul UE. "Grupul elfilor" vs. trolii ruşi


Ultimul update: Duminica 26 Mai 2019 19:12
Data publicarii: Duminica 26 Mai 2019 18:30
Categorie: Romania, te iubesc!

EUROPA ÎȘI ALEGE VIITORUL, partea a III-a. Votul pentru alegerea celor 751 de parlamentari a început joi, în două state ale Uniunii. În majoritatea țărilor se votează însă duminică.

În toată Uniunea, sunt peste 400 de milioane de cetățeni cu drept de vot. Din păcate, studiile și experiența ultimelor scrutinuri arată că a scăzut interesul pentru acest gen de votare.

Acum 5 ani, prezența la vot a fost de 42 la sută la nivel european, cu diferențe mari între statele membre - unele, entuziaste, altele mai degrabă apatice. Printre cele din urmă s-au aflat țările din fostul bloc comunist. Dacă vrem să demonstrăm că ne pasă de viitorul nostru trebuie să ieșim la vot.

O largă majoritate a cetăţenilor din Uniunea Europeană consideră un lucru benefic apartenența țării lor la blocul comunitar, care - cred ei - promovează pacea şi democraţia. Totuși, peste 60% dintre cei intervievați sunt de părere că Uniunea Europeană este totodată distantă şi ineficientă și îi privesc cu suspiciune pe deputațîi și birocrațîi de la Bruxelles. La ultimul scurtin, din 2014, participarea la vot a atins un record negativ de numai 42,6%.

Datele reflectă astfel nemulțumirea populară în creștere față de Uniune a celor care se simt copleșiți de migrație și excluși social de globalizare. Disparitățile economice s-au adâncit, iar migrația a devenit un cal troian, însumând temeri privind resursele limitate, comunitate, diluarea identității naționale și suveranitate. Ca urmare, sondajele preconizează o posibilă dublare a ponderii populiștilor în Parlamentul European, de la 10 la 20%. Curentul ar castiga astfel influență și abilitatea de a întârzia integrarea și reformele.

Impusă de amânarea Brexitului, participarea britanică la scrutinul european ar urma să accentueze această tendința, alterand echilibrul politic în următoarea legislatură europeană. Candidatul popularilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, Manfred Weber, nu și-a ascuns îngrijorarea stârnită de perspectiva unui asalt al euroscepticilor britanici în Parlamentul European.

Brexitul a scos la lumină și alte aspecte deficitare: fisuri în protecția datelor și vulnerabilitatea în fața propagandei și a amestecului extern în campaniile electorale.

Dar Brexitul este doar una dintre problemele Europei. Italia e în criză majoră, Ungaria se răzvrătește fățiș, iar Statele Unite amenință cu războiul comercial. Migrația, deficitele bugetare și conflictele deschise cu Polonia, Ungaria și România, pe tema statului de drept, subminează proiectul european.

Chiar dacă pe termen lung, migrația poate contracara declinul demografic din Europa, pe termen scurt și mediu, impactul crizei migratorii este negativ. De pildă, reintroducerea controalelor la graniță în interiorul spațiului Schengen, ceea ce compromite 2 principii fundamentale: libertatea de mișcare a persoanelor și o piață europeană a muncii flexibilă.

În afara problemelor interne, există și furtuni externe: amenințarea dinspre Rusia, competiția cu China cu privire la tehnologie și influență în Africa și tendința Statelor Unite de a nu mai trata automat Europa drept aliat.

Se adaugă fragilitatea europenilor în materie de politică externă, afișată de pildă în reacțiile contradictorii după asasinarea jurnalistului saudit Jamal Kashoggi: germanii au sistat livrările de arme către Riad, dar nu și Franța. Aceleași ezitări se constată și când vine vorba de relațiile cu Vladimir Putin ori Donald Trump.

Europa are o nevoie disperată de lideri, altminteri populiștii vor avea ocazia unică de a schimba regulile jocului la Bruxelles. Cu Angela Mekel pe picior de retragere, în prezent contra-greutatea la mișcările populiste și de extremă-dreapta o reprezintă liderul francez.

Macron are însă mari dificultăți în a impune reforma pieței muncii în Franța. Faimoasele greve ale francezilor au paralizat deja anul trecut în câteva rânduri transporturile. A urmat mișcarea Vestelor Galbene, care a afectat dramatic turismul și serviciile din capitala Franței. Dacă Macron va irosi această șansă, din cauza opoziției interne, Uniunea Europeană își va pierde una dintre forțele vitale.

Alex Dima: “Fake news, stitile false, sunt nouă armă care poate slăbi puterea Uniunii. 75 la sută dintre tinerii europeni nu-și dau seama dacă o știre care circulă pe internet este adevărată sau falsă. Procentul e alamant, iar Bruxellesul se teme că rușii, chinezii și iranienii încearcă să influențeze rezultatele alegerilor europarlamentare folosind știri false și atacuri cibernetice.”

Lituania organizează odată cu alegerile europarlamentare și prezidențiale și locale. La Vilnius, principala temere e că Rusia se va amesteca în campanie pentru a influenţa rezultatele. Oficialii din ministerul lituanian al Apărării spun că ţara lor e într-un nou tip de război cu Moscova.

În ultimul an, Lituania s-a confruntat cu acţiuni care au combinat ştirile false cu atacurile cibernetice care au vizat diverse site-uri de ştiri. Autorităţile se tem însă de ceva și mai grav: un atac cibernetic care ar paraliza ţara.

Împinşi de această temere, lituanienii au militat şi au reuşit să obţină crearea forţei europene de reacţie rapidă în caz de atac cibernetic. Scopul este trimiterea în cel mai scurt timp de ajutoare în ţara afectată. Deocamdată, doar opt state, între care şi România, s-au alăturat Lituaniei. Ambiţia e însă crearea unei structuri paneuropene.

Pericolul reprezentat de Rusia e conştientizat de fiecare cetăţean în parte. Aşa a apărut "Grupul Elfilor", o organizaţie care combate pe internet campaniile de manipulare ale trolilor ruşi. Apărut în urmă cu patru ani, ca urmare a evenimentelor din Ucraina, acum numără câteva mii de membri.

Pe de altă parte, ancheta care a scos la lumină amploarea amestecului rus în alegerile prezidenţiale din Statele Unite a sunat alarma şi la Bruxelles.

Sandra Kalniete, membră a PE: "Noi, cei din Parlamentul European, ştim că amenințarea există și că ea vine de la mai multe țări, în special China, Rusia, Iran. Aceste țări au cel mai mare interes în perturbarea alegerilor europene. Niciuna nu are interesul să vadă o Europă unită și competitivă."

Autorităţile europene primesc ajutor şi de la companiile private. Belgianul Maarten Schenk şi-a transformat locuinţa într-un laborator pentru verificarea ştirilor false.

Maarten Schenk, Fact-checker și fondator Lead Stories: "Mă uit pe siteurile binecunoscute că publică știri false, dar și pe blogurile sau mesajele de pe Twitter care conțin cuvinte cheie legate de alegeri. Apoi urmăresc ce devine viral și, în funcție de asta, verific dacă o anumită informație a adevărată."

În Germania, un grup de programatori a pus la punct un soft care identifică știrile video modificate cu ajutorul tehnologiei, așa numitul "deep fake".

Dr. Ing. Christian Riess, Senior Researcher în Securitate cibernetică la Friedrich Alexander University: "Aici avem înregistrarea originală a prezentatorilor pe care am folosit-o pentru pregătirea rețelei neuronice artificiale. Acesta e clipul fals, în care au fost modificate mișcările persoanei din dreapta."

Autoritățile europene au lansat în martie un sistem de avertizare timpurie, prin care statele pot face schimb de informații privind campaniile de manipulare duse pe internet în preambulul alegerilor europene. Bruxelles-ul și-a creat și propriul site pentru verificarea informațiilor. În plus, a dublat bugetul Serviciului European de Acțiune Externă, care identifică pe internet campaniile de dezinformare şi le-a cerut companiilor Facebook şi Google să acţioneze mai rapid pentru îndepărtarea ştirilor false de pe platformele lor.

Experţii spun că, în ciuda eforturilor, Uniunea Europeană e depăşită la acest capitol. Kremlinul direcţionează, în fiecare an, peste un miliard de euro către presa favorabilă. Asta în condiţiile în care site-urile ruseşti cu ştiri false şi aşa numitele "fabrici de trolli" nu au nevoie decât de câteva mii de euro pentru a funcţiona.

Alex Dima: “Încălzirea globală, emisiile de carbon, poluarea au devenit teme principale pentru mulți cetățeni europeni. În România avem și noi problemele noastre de mediu. Cu inconștiență ne poluăm apele, ne tăiem pădurile, otrăvim pământul și aerul. Chiar dacă avem la dispoziție fonduri europene pentru canalizare, peste 9 milioane de români încă mai merg la toaletă în fundul curții.”

Greta Thunberg, o elevă în vârstă de 16 ani din Suedia, care a devenit, în doar câteva luni, imaginea mișcării globale pentru protejarea mediului. Adolescenta, care nu se sfiește să îi tragă la răspundere pe politicieni pentru lipsa lor de inițiativă, a însuflețit proteste de amploare în marile orașe europene - din Milano până la Koln, Paris, Zagreb și Londra. Revendicările celor care o susțin au ajuns și în Parlamentul European.

Pentru ca schimbările climatice să nu atingă un prag periculos, comunitatea internațională trebuie să ia măsuri ambițioase. Până în 2050, Uniunea Europeană speră să ajungă la neutralitate climatică, adică să devină prima mare economie care să-și reducă la zero emisiile de gaze de seră.

Planul prevede ca, după acest moment, emisiile să fie contracarate, de exemplu, prin plantarea de copaci. Este singura șansă să ținem sub control creșterea temperaturii globale în acest secol. În plus, spun responsabilii din Uniunea Europeană, decesele premature din cauza poluării aerului ar scădea cu 40%.

Ska Keller, Partidul Verzilor: “Protecția climei este o problema socială. Populația săracă suferă cel mai mult din pricina caniculei și a evenimentelor meteo extreme. Acești oameni nu-și permit să își reconstruiască casele sau magazinele de trei ori după furtuni violente, de pildă. Valurile de caniculă îi afectează pe bătrâni, așa că da, vorbim despre o problema socială, pe care trebuie să o rezolvăm. Cei mai mari poluanți sunt țările bogate. Iar coloșîi industriali nu vor schimbarea. Așa că trebuie să luăm măsuri în această privința.”

Dar nu toate guvernele europene sunt cooperante, când vine vorba de termene-limită. Aici iese în evidență Polonia, țară care depinde, în proporție de 80%, de energia produsă în centrale pe bază de cărbuni.

Cărbunele asigura independența energetică a Poloniei, însă prețul e uriaș. Statisticile arată că poluarea aerului din țară este la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, iar 33 dintre orașele poloneze se regăsesc între primele 50 cele mai poluate din Europa. În plus, se estimează că 48 de mii de oameni mor anual în această țară, din pricina aerului murdar.

Uniunea Europeană încearcă să schimbe situația, oricât de dificilă pare acum această misiune. A lansat o campanie de informare legată de efectele poluării și le oferă oamenilor subvenții, pentru a-și izola casele și a renunta la încălzirea pe bază de cărbune.

Patryk Bialas, activist ecologist: “Pentru Polonia, Uniunea Europeană înseamnă bani. Când ai bani, ai putere, iar mesajul pentru Polonia ar trebui să fie foarte direct: dacă vreți bani de la bugetul UE, trebuie să implementați politicile climatice ambițioase ale Uniunii.”

Deocamdată, Uniunea Europeană a avut mai mult succes în ceea ce privește combaterea poluării cu plastic. Deputații din Parlamentul European au votat pentru a interzice anumite obiecte din plastic de unică folosinţă, precum paiele pentru băut, tacâmurile, paharele şi farfuriile, beţişoarele de urechi şi materialele de pescuit. Concret, începând cu 2021 se interzice comercializarea acestor produse, pentru care există alternative. Statele membre trebuie să adopte planuri naţionale pentru reducerea plasticului din ambalajele alimentare, iar pană în 2025 sunt obligate să retragă 95% din plasticul de unică folosinţă de pe piaţă.

Însă alegerile de astăzi ar putea avea un impact major asupra planurilor ambițioase ale Uniunii, în privința protejării mediului. Printre cei care ar putea să intre în noul legislativ se numără și destui parlamentari sceptici, în ceea ce privește schimbările climatice.

Partidul de extremă dreapta, Alternativă pentru Germania, spune, de pildă, că angajamentele de reducere a emisiilor de carbon sunt nerealiste. În timp ce protestele continuă, tinerii europeni speră că aceste alegeri vor duce la măsuri mai ambițioase pentru protejarea mediului.

Dacă aceste sloganuri se vor transforma în voturi pentru partidele cu agenda ecologistă, vom vedea în zilele următoare când vom afla și rezultatul alegerilor.

"Chiar dacă, odată cu Brexitul, Uniunea Europeană și-a pierdut caracterul "inalterabil și ireversibil", rămâne un proiect fără precedent de solidaritate susținut de voința popoarelor care au abolit războiul între ele și împărtășesc o dorință de libertate, pentru care merită să luptăm!” Aceasta este pledoaria făcută de 100 de istorici europeni, într-un manifest publicat în aprilie de ziarul The Guardian.

Dincolo de finanțările pentru proiectele care înseamnă dezvoltare, Uniunea Europeană înseamnă democrație, garanția respectării drepturilor omului, liberatate de mișcare, pace și stabilitate. Iar oamenii pe care îi votăm astăzi au datoria să apere toate aceste valori.

Alex Dima: "Dacă n-ați votat până acum, mai aveți la dispoziție 2 ore. Mergeți la vot. Bruxellesul și Uniunea par de multe ori departe de noi, sunt teme care poate nu interesează. Dar acolo, la Bruxelles și în Uniune, se decide viitorul nostru. Avem obligația să votăm. Față de noi și față de copiii noștri. E o dovadă clară că ne pasă. Așa că...E.U. Yes la vot!”

Marine Le Pen anunţă o
Marine Le Pen anunţă o "super-facţiune" extremistă în viitorul Parlament European
Acuzații grave aduse de asistenții care au crescut-o pe Sorina
Paula Herlo, despre cazul Sorinei: ”Sincer, v-ați cam bătut joc cu toții”
Depășirea pe banda de urgență, sport național. Rareș Năstase: ”Să-i facem cunoscuți pentru nesimțirea lor”
Sănătate pe apucate, emisiunea integrală din 2 iunie 2019
A dat Guvernul în judecată și a păstrat spitalul deschis. Guvernul vrea iar să-l închidă
Doar 12 spitale redeschise în ultimii 8 ani. Viceprimar: ”Fonduri UE? În niciun caz”
”Reforma” care a îmbolnăvit sistemul de sănătate. Spitalele, blocate de afecțiuni banale
parlamentul european
Europa îşi alege viitorul, emisiunea integrală din 26 mai 2019