Frenezia hidrocentralelor a provocat un uriaş dezastru ecologic. În loc de râuri avem ţevi

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Duminica 25 Februarie 2018 18:59
Categorie: Romania, te iubesc!

REZERVAŢIA CONDUCTELOR „JALEA VIULUI", partea a III-a. Proiectele de hidrocentrale se înmulţesc pe râurile mari din România. Asta deşi, oricum, pe aceleaşi cursuri, de ani de zile, sunt amenajate zeci de multe alte microhidrocentrale.

Nicio autoritate din România nu calculează efectul cumulativ al acestor investiţii de stat sau private, nimeni nu evaluează cu adevărat ce se întâmplă dacă bagi în aceleaşi zone râuri şi afluenţi, şi pârâuri, prin conducte, pe mulţi kilometri. Efectele le vom resimţi în timp spun specialiştii, când va fi prea târziu. Altfel, investitorii prinşi că seacă albiile râurilor nu dau înapoi: contesta amenzile şi se judecă la tribunal, cu inspectorii care i-au sancţionat.

E o frenezie care a început în urmă cu mai bine de 10 ani, pe când apele de la noi au fost practic puse pe tavă, atât unor investitori privaţi, cât şi celor de la Hidroelectrica, pentru a fi exploatate cât de mult se poate. Nu a mai contat nici regimul unor zone protejate, nici legislaţia privind protecţia mediului. Fie că este vorba de microhidrocentrale, sau de centrale mai mari, gestionarii Apelor, cei de la Apele Romane, au permis cu prea multă uşurinţă, că zeci de râuri şi pâraie să ajungă trase prin ţeavă. Este poate cea mai mare distrugere a mediului, în munţii României, la fel de gravă ca defrişările masive, sau depozitele de gunoi în mijlocul naturii.

Nu la fel se întâmplă în România înainte de 89: Ceauşescu a cerut planificare şi s-a bazat pe specialişti, ingineri care nu au îndrăznit să treacă apele de munte prin conducte. Cercetătorul Cristian Stoiculescu e astăzi pensionar, şi nu poate să conceapă de ce statul român, prin instituţiile sale, distruge un patrimoniu naţional pentru care ne invidiază un întreg mapamond.

Şi biologul Călin Dejeu susţine că în cazul amenajărilor de pe râuri, statul a acţionat de fiecare dată ca un călău: în goană după strângerea de fonduri, şefii din Direcţiile Regionale Apele Romane au închiriat haotic albiile râurilor şi au permis ca debite prea mari, să ajungă în tubulatura săpată şi îngropată pe lângă firul apelor. E posibil cât timp investitorii îşi comandă şi plătesc studii care să arate că răul tras prin conducte nu pune în pericol fauna şi flora.

La "România Te Iubesc" v-am prezentat numeroase cazuri în care cei de la Apele Române şi-au dat girul, într-un mod dubios, pentru diverse proiecte.

Zeci de microhidrocentrale, care s-au făcut şi funcţionează, deşi asociaţiile de protecţia mediului au tras numeroase semnale de alarmă, în legătură cu modul dubios, în care şi-au luat avizele. Ei au semnalat, şefii de la Ape afirmau contrariul, cât timp au emis avizele.

Iată o poveste din Mureş, atunci când echipa de filmare a surprins muncitorii în albia râului, turnau betoane la un baraj, după ce terminaseră de amenajat conductele care să preia debitul apei. Astăzi investitorul a ajuns în instanţă cu proiectul, într-un proces cu o asociaţie de mediu, care a încearcă să obţină sistarea lucrărilor. Şantierul avea loc în primăvara lui 2016, pe când ministrul Mediului de la acea vreme susţinea că a dispus agenţiilor şi inspectorilor de mediu să nu mai lase pe nimeni să lucreze în râuri, până la o strategie coerentă.

Guvernele s-au tot schimbat, ministrul nu mai este în funcţie. Am cerut o explicaţie şi de la actualul ministru al Mediului, pentru investiţia de 155 de milioane de euro din parcul Naţional Defileul Jiului, dar şi pentrul alte investiţii mai mici, amenajate după acelaşi tipar - râuri băgate prin ţevi.

Graţiela- Leocadia Gavrilescu spune însă că "E o problemă care nu ţine de Ministerul Mediului, ci de Apele Române…". Cei de la Apele Române, şi cei de la Garda de mediu trebuie să verifice dacă debitul de servitute din contract este respectat, dacă nu cumva în lunile secetoase, proprietarii de microhidrocentrale nu captează prea multă apă, adică un dezastru pentru rău şi pentru tot ecosistemul înconjurător. De câte ori întrebi la instituţiile statului - cu atribuţii în domeniu, de atâtea ori primeşti explicaţii privind neputinţa funcţionarilor.

Că au oameni puţini se plâng şi insectorii Gărzii de mediu de la Braşov - ani la rândul s-au făcut că nu văd modul brutal în care apele din munţii Făgăraş au ajuns să fie astăzi, exact ca nişte reţele subterane de…canalizare. Tuburi pe kilometri, care nu se văd la suprafaţă, prin care chipurile, ar trebui să circule şi apă şi vietăţile ei. La suprafaţă însă se văd urmările acestor debite captate rin tubulaturi. Am filmat vara, cum arată râurile de munte, şi am revenit pentru a atrage semnale de alarmă, în privinda distrugerilor dintre crestele montane.

Comisia Europeană ameninţa de 3 ani statul roman cu infringementul, pentru distrugerile de pe râuri. La finele anului trecut legislaţia a fost modificată, la semnalele oficialilor europeni. E o primă victorie pe râurile de la noi - microhidrocentralele sunt interzise pe apele sălbatice unde nu există încă astfel de amenajări. În munţi rămân însă multe dintre cele deja făcute anterior: conductele introduse pe zeci de kilometri pare că vor rămâne pe vecie, să sece râurile, în creierii munţilor.

Pe râurile din Argeş unde au fost amenajate hidrocentrale albiile sunt mai mult goale, de primăvară până toamna. Unde găseai cursuri repezi, astăzi abia mai vezi câte un firicel timip de apă, chiar şi în sezonul ploios. Profesorul Ovidiu Mihut a ajuns şi la Bruxelles la Comisia Europeană, fiind convocat să vorbească despre abuzurile din zonă. L-am filmat şi în 2011 şi anul trecut, când a dezvăluit dezastrul care persistă pe râurile Capra, Buda şi Otic.

Ovidiu Mihuţ, activist mediu: „Anul trecut, autorităţile au publicat un anunţ pe portalul de licitaţii, prin care vor să angajeze o firmă de biologi - specialişti care să facă studii amănunţite pe acele râuri unde funcţionează microhidrocentralele din cauza cărora Comisia Europeană ameninţa cu infringementul. Teoretic, la licitaţie se pot înscrie şi firmele care au făcut deja studiile asupra cărora planează suspiciuni, cât timp statul nu a prevăzut că acestea nu pot participa”.

Nicio autoritate publică nu are însă tăria să taie nodul gordian: adică să ceară dezafectarea şantierelor şi refacerea râului, pe banii investitorilor, acolo unde există probleme. E un cerc vicios, pentru că investitorii s-au acoperit întotdeauna cu documente semnate de reprezentanţii statului. E şi cazul hidrocentralelor mai mari, de pe Jiu, unde Hidroelectrica a primit acceptul tuturor autorităţilor statului.

Actualul premier al României anunţa că va înfiinţa un grup de lucru, pe această temă, dar nu poate preciza cum va fi soluţionată situaţia investiţiei din Defileu. Nu spune însă nimic despre cum ar trebui stopata transformarea râurilor de munte în reţele de conducte subterane. "Am vorbit şi cu ministrul Mediului, să vedem ce putem face…", spune Viorica Dăncilă.

Până vedem ce putem face, natură e distrusă pe kilometri întregi. Proiectele cu atâtea conducte care sapă munţii şi seacă râurile, TREBUIE OPRITE! Astfel de tubulaturi întinse pe kilometri sunt posibile în alte ţări, însă doar în anumite condiţii, după studii minuţioase. Iar ţevile sunt mult mai înguste decât cele folosite de proiectanţii din România, deşi discutăm de cursuri de apă asemănătoare în debit. Noi, în schimb, demonstrăm că nu putem gestiona corect şi eficient acest domeniu.

Dejani, Sâmbătă, Viştea, sunt văi din munţii Făgăraş pe care astăzi sunt microhidrocentrale. Hans Hedrich e activist de mediu şi merge şi iarna, în munte, să vadă cum arată debitul apei, în aceste locuri. Adică face din resurse proprii, ce ar trebui să facă inspectorii de mediu, angajaţi ai statului plătiţi teoretic pentru a supraveghea modul în care se fac afaceri pe ape. Povesteşte că o ileglaitate naşte în munţi alte ilegalităţi, iar natura e devastată în zona acestor proiecte.

Hans vine periodic, din Alba Iulia, bate drumurile până în judeţul Braşov, să vadă cum arată râurile afectate de investiţii, şi povesteşte că aceasta e cam singură perioadă din an, când râurile mai prind puteri. În prag de primăvară, zăpadă din munţi se topeşte, şi de obicei acum vin în controale şi inspectorii de mediu, pentru a consemna că debitul apelor e optim şi nimic nu e deranjat în zonă. I-am sesizat noi, pe timp de vară, când o echipă de la "ROMÂNIA TE IUBESC" le-a arătat că albiile râurilor sunt nişte uliţe uscate. Au amendat proprietarul microhidrocentralei cu o sută de mii de lei şi s-au lăudat că i-au făcut plângere penală.

Răul a fost făcut, multe râuri şi pârâuri sunt direcţionate prin conducte. De fiecare dată, responsabilii statului care au permis asta au spus că în spatele avizelor sunt cercetări atente, ca debitul ce poate fi preluat de investitori, prin ţeava, este calculat bine, şi apele nu sunt în niciun pericol. Imaginile arată însă altceva.

Ne facem de râs în toată lumea pentru că nu ştim să gestionăm zone protejate pentru care ne invidiază multe ţări. Guvernele se schimbă, aleşii se perinda în fruntea ţării. Rând pe rând, toţi se întrec în promisiuni şi organizează grupuri de lucru, din care nu rezultă mai nimic. Proiectele continuă aberant, investitorii strâng robinetul când vor, cum vor. Responsabilii îşi pierd urmă urmă prin hârtii, în timp ce noi toţi, asistăm neputincioşi la un dezastru în munţi. O caracatiţă a incompetenţei şi intereselor seacă apele de munte, şi indiferent de cine vine la guvernare, nu încetăm să ne batem joc de natură, în numele energiei verzi.

Protest cu caiace pe Jiu. Pasionații de rafting, nemulțumiți de construcția unei hidrocentrale
Protest cu caiace pe Jiu. Pasionații de rafting, nemulțumiți de construcția unei hidrocentrale
Vadim Toader - 3
România, te iubesc: Emisiunea integrală din 9 decembrie 2018
Andreea Macri din România, povestea incredibilă a fotografului oficial al celebrei reviste Vogue din Paris
Românii care ar putea să schimbe piaţa imobiliară din Marea Britanie. Invenția lor i-a adus în atenția guvernului britanic
Luiza Petre, medicul român care vrea să-i slăbească pe americani cu suplimente inspirate de răciturile bunicilor din Suceava
Frații Florin și Bogdan Danu, preoții care înalță catedrale în sufletele copiilor flămânzi din satele sărace din Teleorman
Poveştile românilor care ne fac mândri, în ediţiile de sărbătoare "România, te iubesc!"
Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu
Două românce au unit sute de mii de români pentru a-și îndeplini visul: să construiască primul spital pentru copiii cu cancer