Romania, statiune de odihna pentru constructorii de drumuri. Cati bani si cate vieti pierdem anual fiindca nu avem autostrazi

La inceputul acestui an, actualul ministru al Transporturilor se angaja solemn sa urgenteze inceputul lucrarilor. Decamdata, de cateva luni Compania de autostrazi se chinuie sa inceapa studiul de fezabilitate. Abia dupa un an si jumatate de studii vom sti pe unde trece autostrada. Asta in conditiile in care in 2007 a mai fost realizat un studiu in valoare de 2 milioane de euro care intre timp a expirat. Dupa ce noul studiul va fi gata vor urma licitatii pentru desemnarea constructorului. Si multe alte formalitati.

Romania pe autostrada, abia in 2023
Alexandru Nazare a fost sef al transporturilor doar 72 de zile. Timp in care n-a reusit sa faca mare lucru. El nu crede ca se va circula de la Nadlac la Constanta mai devreme de 2023. Prin urmare, riscam sa pierdem si finantarea din transa 2014-2020. Bani au fost si sunt. Politicienii nu au fost insa in stare sa inceapa lucrarile.

Aureliu Ojog este sofer de tir si cara masini de la fabrica Dacia spre Europa. „Nu mai poti sa iti faci un program, marfa nu ajunge”, spune el. Despre drum, crede ca „e un calvar pentru soferii de camioane. Trebuie sa ai grija si de marfa, trebuie sa ai grija si de turisme”. De altfel, acum cateva luni angajatii Dacia au iesit in strada. Pentru o masina, fiindca nu exista autostrada, se incarca pretul cu 30 de euro. Nu de putine ori, constructorul fracez a anuntat ca se retrage din Romania.

Gropi, cozi, apoi gropi si din nou cozi
Dupa mai bine de 4 ore de chin pe un drum ingust, plin de gropi, pe care mor mor oameni, Aureliu ajunge la Sibiu. De aici va intra pe un crampei de autostrada. Dupa care gropi si cozi pana la vama. Acum, Romania are pe transporturi un Master Plan, aprobat de forurile europene. Asta inseamna ca orice guvernare va veni la putere va trebui sa il respecte. Autotrada Sibiu-Pitesti ocupa prima pozitie in prioritati: cei 117 km ar trebui sa fie gata in 2020 si sa ne coste 2 miliarde de euro.

Citește și

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Problema este ca prin zona unde ar trebui sa treaca autostrada, pamantul se tot misca. Stabilizarea dealurilor este extrem de scumpa si estimarea este ca Sibiu-Pitesti costa undeva peste 4 miliarde de euro. Prin urmare, planul guvernantilor de acasa s-ar putea sa nu se potriveasca si in targ. In plus, Comisia Europeana nu mai crede de mult in promisiunile politicienilor de la Bucuresti. Asa ca ia in calcul anul 2030 pentru realizarea coridorului dintre Sibiu si Pitesti si ceva mai mult pentru Comarnic Brasov, care nu intra in prioritatile zero ale europenilor si ar putea sa mai astepte.

Comarnic-Brasov, facuta doar pe hartie
Si despre autostrada Comarnic Brasov se vorbeste de foarte multi ani. Nu s-a facut nimic. Doar planuri. In compania de autostrazi, tone de proiecte neaplicate zac uitate de lume. Zeci de milioane de euro, nimeni nu stie exact cate, s-au aruncat in aceste hartii. Fara niciun folos. La inceputul anului, intr-o conferinta festiva, ministrul Rus si-a expus planurile pentru Comarnic-Brasov. S-au stabilit si niste termene. Asa cum era de asteptat, nu au fost respectate.

De ani buni se incearca construirea acestei autostrazii in concesiune sau parteneriat public-privat. Inca din 2007, un consortiu de firme greco-francez s-a arata interesate sa faca autostrada. Dar n-a reusit sa se intelega cu oficialii de la Bucuresti. Motivul ar fi fost spaga ceruta de sefii de la Transporturi. Alin Goga, fostul director juridic CNADNR, spune ca ar putea fi vorba de zeci de milioane.

Acum, acelasi consortiu a iesit invingator din negocierile cu Ministerul Transporturilor. Pretul insa a speriat pe toata lume. Lucrarile ar costa 1,8 miliarde euro pentru 50 si ceva de kilometri de autostrada. Cu intretinere si plata ratelor la banca pe 30 de ani, pretul ar ajunge la 8,4 miliarde de euro. Adica am plati in final pentru un kilometru de autostrada 160 de milioane de euro. Altfel spus, pana in 2050 ar trebui sa platim un milion de euro pe zi pentru Comarnic-Brasov.

Albanezii, mai eficienti decat noi
Toata cariera actualului director al companiei de autostrazi este legata de autostrada Comarnic - Brasov. „E o frustrare personala ca nu am reusit sa finalizez in 13 ani aceast problema”, spune el. Pentru ca stia foarte bine subiectul, ministrul Dan Sova l-a pus la carma drumurilor in 2013 cu sarcina clara sa rezolve problema centurii de sud a Capitalei si autostrada Comarnic - Brasov. Pana acum n-a reusit. In timp ce noi am stat, Albania a reusit sa sparga muntii cu o autostrada inca de acum 6 ani. 61 de km, ceva mai mult decat avem noi intre Comarnic si Brasov. Costul final: 1 miliard de euro, adica 16 milioane de euro pe kilometru. Daca am vrea s-o facem, atat ne-ar costa si pe noi.

Robert Dobre este consilier superior in ministerul trasporturilor si profesor de geologie. A lucrat la Master Planul pe transporturi si a stabilit cat ar trebui sa ne coste autostrazile, dupa ce Comisia Europeana ne-a atras atentie ca dam prea multi bani drumuri. „Daca este campie, standardul de cost este 5,5 milioane de euro pe kilometru. Daca trecem la deal am ajuns la 8 sau 12 milioane de euro, in functie de situatia din teren si daca este zona montana, 20 milioane de euro pe kilometru”.

Asta inseamna ca ar trebui sa platim pe Comarnic-Brasov 997 de milioane de euro fara TVA, undeva la 1,2 miliarde cu TVA. Insa, chiar daca Dobre a lucrat la Master Planul pe transporturi, seful CNADNR habar nu are de planurile lui si sustine in continuare construirea autostrazii in varianta cea mai scumpa.

Milioane de euro si zeci de vieti pierdute
Pentru ca nu avem autostrada intre Brasov si Bucuresti, pierdem in fiecare an 150 de milioane de euro. Pentru ca nu avem autostrada intre Comarnic si Brasov, pierdem in fiecare zi 80 de mii de ore. Si mai ales, pierdem in fiecare an zece vieti. De 13 ni se tot promite autostrada pe acest traseu. Asta inseamna in 13 ani, 130 de oameni si-au gasit sfarsitul pe acest drum.

Directorul CNADNR se considera un executant, atributie care nu apare insa in statul functiei. Ar trebui sa fie gestionar si administrator al drumurilor noastre. Din pacate insa, directorii sunt pusi in functie pe criterii politice iar asta ii tranforma in executantii ordinelor primite de la ministri si mai putin in gestionari ai drumurilor. Ca sa ne convinga ca pe drumurile noastre se lucreaza, Narcis Neaga ne-a invitat pe defiul Jiului. Un alt drum prin care se pot traversa Carpatii.

Bumbesti – Petrosani, un drum de 30 si ceva de kilometri lungime. Un adevarat cosmar pentru soferi. De ani de zile se tot lucreaza la acest drum. O firma din Spania a castigat licitatia pentru lucrarile de aici dar n-a facut mare lucru. De cand a ajuns in functie Neaga s-a tot chinuit sa ii convinga pe spanioli sa munceasca. Fara prea mari rezultate. Pe de alta parte, directorul de investitii Stefan Ionita e multumit de cum se lucreaza si spune ca mobilizarea este de 120 la suta si ca au fost scosi la lucru si detinuti din inchisoare.

Sarbatorile tin soseaua in loc
In tot santierul sunt in total 4 spanioli. Ingineri si manageri. Au plecat de sarbatorile catolice acasa, apoi au venit sarbatorile ortodoxe si tot asa. Aceasta este reteta dupa care se construisc si repara drumurile noastre. Situatia e bine cunoscuta in CNADNR. „Este ca o statiune de odihna Romania, noi ii presam cat putem de repede”. E clar ca drumul nu va fi gata pana la sfarsitul anului si va pierde finantarea europeana iar lucrarile vor fi platite din banii statului.

Avem multi bani la dispozitie pentru autostrazi si drumuri. Avem si harti pe unde sa trecem cu ele. Oricine a venit la putere a promis. Nimeni nu s-a tinut de cuvant. De la Uniune avem la dispozitie inca din 2014, 5 miliarde de euro pentru drumuri. Guvernul s-a angajat ca da alte 7 miliarde. Cu acesti bani actualul ministrul al Transporturilor ar trebui sa isi faca treaba pentru care a fost asezat in functie: sa ne faca drumuri. Si acelasi lucru ar trebui sa il faca si cei care gestioneaza situatia drumurilor.

Narcis Neaga este in functie de sef al companeiei de autostrazi de 2 ani dar este director in sistem de 13 ani. Si de 13 ani se tot chinuie sa faca autostrada Comarnic - Brasov. Pana acum n-a reusit. Asta pentru ca in toti acesti ani a executat ordine primite politic. Si situatia lui Neaga se regaseste in toata compania. Aceeasi directori sunt mutati de pe un scaun pe altul in functie de culorile politice si mai putin dupa competente. Iar rezultatul se vede in gaurile din asfalt. Solutia sta in accesarea fondurilor europene si in schimbarea acestor functionari cu oameni care se pricep si pot sa contruiasca drumuri.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5