Industria din farfurie, partea II. Bolile pe care ni le poate provoca hrana artificiala

Mancarea industriala are si alte costuri ascunse uriase. Hrana artificiala produce mutatii imposibil de prezis sau controlat, care ne distrug sanatatea si tin in alerta permanenta intreaga Europa.

In fermele mari, ca sa fie rentabile, vaca nu mananca iarba si fan, ci siloz de porumb, borhot si sroturi de soia, sursa fantastica de aflatoxina. Soia modificata genetic este in top 5 importuri ale Romaniei.

"In principal se importa boabe din Brazilia, sroturi din Argentina, si din SUA ambele, insa intr-o masura mai mica. Sunt cele 3 tari din care se importa in UE si inclusiv in Romania, iar la nivel european se impune undeva la 35 de mil. de tone de soia si srot de soia, in bani asta ar insemna undeva la 17 mld. de dolari/pe an", a declarat profesorul universitar Dinu Toma, decan Facultatea Management Agricol.

Citește și

Romania, te iubesc: Cum ajung hormonii, "nutretul" din epoca fast food, sa ne distruga sanatatea

In UE cultivarea de soia modificata genetic e interzisa, nu si importul, fiindca este cea mai ieftina, iar fara ea productia de carne si lapte din intreaga Europa ar suferi.

Mucegaiul cu aflatoxina apare si din cauza inundatiilor de pe camp, dar si din cauza miilor de kilometri pe care cerealele le strabat din America.

Analize nu se fac. In toata tara sunt numai 4 laboratoare de precizie.

Domnul Broaner are insa un avantaj fata de marile fabrici. La Saramas, in Intorsura Buzaului, unde face el lapte, branza si smantana, fermierii sunt mici si saraci. N-au nici porumb furajer, nici sroturi importate, ci doar capite.

In fermele mari, unde furajul e amestecat cu arome si concentrate sintetice, vaca mananca si mucegai. Intre patru ochi, unii fermieri mari spun ca nu exista siloz fara micotoxine. Dovada ca tarile cu agricultura bine industrializata, cum e Germania, si-au dezvoltat sisteme puternice de depistare a aflatoxinei. Efectul cancerigen al furajului mucegait este doar unul din costurile nevazute, neluate in calcul, dar periculoase ale hranei industriale.

Cel putin o mutatie produsa recent a creat deja un rau ireversibil: bacteria e-coli care era pe vremuri inofensiva si ajungea in stomacul vacii, murea acolo datorita aciditatii din iarba rumegata.

Pe masura ce vacile au inceput sa fie furajate cu siloz industrial, aciditatea din stomacul animal s-a modificat. E-coli s-a intarit si azi supravietuieste. Ajunge in intestine si in balegar. La om a ajuns candva prin anii 80, prin dezosarea mecanica, unde aparatele mai agatau din intestine. S-a raspandit si prin folosirea balegarului drept ingrasamant, iar cercetatorii spun ca e posibil ca bacteria sa fi ajuns in legume si din cauza apelor infestate cu deversari de la ferme zootehnice.

Cert este ca in 2011 o bacterie e-coli a declansat in Germania o epidemie: a ajuns in intestinele oamenilor, a produs o toxina numita shiga, care a distrus peretii intestinelor si a patruns in sange. 3950 de oameni s-au imbolnavit, 53 au murit. Iar epidemia a ajuns pana in SUA si Canada.

Au fost banuiti si pusi la zid castravetii, si taranii romani au aruncat atunci mii de tone, Rusia a blocat orice import de legume din Europa, insa nici azi nu se stie exact de unde a plecat bacteria ucigasa, posibil de la o ferma organica din nordul Germaniei. Teoria ca animal sanatos inseamna si mancare sanatoasa a fost deja infirmata.

"Pericolul e mare. Profesorul Montagnier, cu care lucrez in Franta, se teme foarte tare ca maine va avea loc o mutatie si e posibil sa fie un bacil e-coli, un virus, o mutatie extrem de brutala. Daca maine am avea o epidemie a unui astfel de aliment ar putea fi extrem de grava, s-ar raspandi foarte rapid", spune doctorul si cercetatorul R. Rueff.

Iar cercetatorul pune pe seama mancarii crescute artificial si alte boli moderne.

"Se declanseaza boli autoimune de la reumatisme inflamatorii, boli ale tiroidei, ale pancreasului si altele. Probabil ca anumite epidemii, cum e cea a diabetului la oameni foarte tineri, a diabetului de tip B, le vedem tocmai din cauza asta. In urma cu 50, 60 de ani nu aveam asa ceva. Azi exista tineri care abia au iesit din adolescenta si sunt diabetici, bolnavi din punct de vedere imun. La asta duce alimentatia industriala si ar fi timpul sa ne gandim la ea", mai spune cercetatorul.

Azi asistam la un fenomen a carui explicatie nu o cunoastem inca, prezent in lumea intreaga: la fiecare 10 sau 15 minute e diagnosticat un copil autist in plus. Deci probleme de dezvoltare comportamentala, cerebrala, o parte sunt legate de un slab sistem imunitar, de o infectiune cronica, posibil luata de la mama si care poate fi legata de mutatii bacteriene, potrivit cercetatorului.

Ne intoarcem in tara unde laptarul povesteste cum productia lui locala din fan si iarba, fara risc de aflatoxina, se duce incetisor de rapa: cand si-a terminat investitia cu un imprumut elvetian fara dobanda, lua de la 1300 de tarani cate 20.000 de litri de lapte pe zi. In 2007, dupa aderare, legea l-a obligat sa faca centre de colectare. Taranii nevoiti sa bata cate 4 km pe zi pana acolo, s-au lasat pagubasi. A ramas cu 600 de furnizori.

Iar azi mai proceseaza doar 9.000 de litri de lapte pe zi. Ca sa nu-i creasca cheltuiala de productie, n-a avut de ales, s-a apucat sa colecteze lapte de la vaci hranite cu furaje industriale, dar nu-l poate folosi la branza fermentata dupa reteta elvetiana.

Branza fermentata se matureaza si trei luni pana la vanzare. Cascavalul, in schimb, se matureaza mai rapid si se face din "cas lucru" - laptarii il numesc cas baschiu. Si ca sa isi poata onora contractele cu hipermarketurile din zona - fabricantul recunoaste ca si el mai importa, altfel plateste penalizari comerciantilor.

Culturile lactice pe care le foloseste sunt si ele din import, din Olanda. Vin congelate la -45 de grade.

Sunt indispensabile in industria laptelui. Fiindca odata intrat in fabrica acesta e pasteurizat, procesul distruge toate bacteriile din lapte si pe cele bune, dar si pe cele rele. Astfel, toata branza e la fel, calitatea e constanta.

Mai e nevoie si de cheag. Taranul folosea stomac de miel sau vitel, azi, substanta vine din strainatate, in bidoane, chiar si la producatorii "traditionali".

Conservantul indispensabil in industria alimentara este benzoatul de sodium. Se foloseste masiv in alimente. De la sucuri la peste, fiindca e bacteriostatic. In combinatie cu vitamina C produce benzoat cu potential cancerigen, dar in limitele legale. Macar in lapte ajunge extrem de putin.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă