Primarie inspirata de Luvru, cu acoperis retractabil de sticla, si muzeu, intr-o comuna saraca, fara asfalt si canalizare

La Tulnici, in Vrancea, cladirea care ar trebui sa gazduiasca un centru infoturistic se tot amenajeaza, de peste 20 de ani. Iar la Prajesti, in judetul Bacau, edilul se lauda cu un sediu de primarie inspirat de muzeul Louvru.

Spre sud, in judetul Valcea, gasim monumente uimitoare.

Cine viziteaza comuna Tulnici din Vrancea poate descoperi cel mai longeviv proiect de constructii din tara. Amenajarea acestui imobil, care ar trebui sa fie un centru de informare turistica, dureaza de mai bine de doi decenii.

Aceasta bijuterie arhitecturala ar fi trebuit sa fie punct de atractie turistica pentru intreaga zona de aici din Muntii Vrancei. Si atrage, nu poti sa zici ca nu atrage, dar in acest moment numai gunoaie.

Citește și

Reportaj in Ramnicu Valcea, acest Hackerville romanesc. Pentru prima data, TinKode, cel mai vestit hacker roman de pe planeta, isi dezvaluie identitatea

De la un fost consilier, actualmente profesor la scoala vecina cu paragina, aflam ca acoperisul cladirii a fost schimbat pana acum de doua ori si va fi schimbat in 2013, pentrua a treia oara.

Sa nu credeti ca e vreo gaura neagra care inghite fondurile locale si judetene, asa cum insinueaza oamenii locului. Nicidecum - la mijloc ar fi vorba de o slaba finantare, care a tot impiedicat terminarea investitiei.

Seful peste judet spune ca proiectul de cateva sute de mii de lei a inaintat greu, pentru ca vine la pachet si cu un drum turistic mult mai scump, care leaga satele comunei - Lepsa si Gresu.

Seful peste judet nu spune insa si ca firma care lucreaza in prezent la centrul infoturistic din Tulnici e abonata de multi ani ani la contractele semnate de Consiliului Judetean Vrancea, pentru drumuri, scoli si alte investitii.

Conform datelor de la Registrul Comertului, in perioada 1995-2010, asociat in companie a fost chiar avocatul care l-a reprezentat pe Marian Oprisan intr-un dosar la DNA pentru abuz in serviciu, utilizarea unor credite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals.

Intr-adevar, intre cele doua calitati - de avocat si fost actionar intr-o firma de constructii - nu exista nicio legatura. Desigur insa, ramane coincidenta.

Si daca la Tulnici guvernul nu a dat bani pentru un centru infoturistic, a avut pentru comuna Silindia, din judetul Arad. Localitatea, cu doar 800 de locuitori in cele 5 sate apartinatoare, va avea un centru de informare turistica construit cu bani europeni, chiar daca in zona nu exista obiective de vizitat sau macar locuri de cazare.

Constructia centrului a inceput deja langa primarie. Ctitorul, edilul comunei, sustine ca zona are cu ce sa se mandreasca.

"In zona noastra a fost moara cu noroc din cartea lui Slavici....S-a mai descoperit aici o comoara foarte frumoasa cu vreo 800 de banuti de argint", declara primarul Rovin Maris.

Si cine stie, poate s-o mai descoperi ceva si vor oamenii sa fie pregatiti atunci cand vor navali turistii. Pana atunci insa, ar putea fi indrumati sa viziteze maretele cladiri ale primariilor locale, construite tot cu bani frumosi si tot cu bani de la stat.

Sediul primariei, inspirat de piramida de sticla de la Luvru

La Prajesti, comuna extrem de saraca din judetul Bacau, primarul se lauda cu o mandrete de constructie: sediul este inspirat din cupola de sticla a muzeului Luvru.

Cu 400.000 de mii de euro de la Guvern, primarul a ridicat un sediu cu acoperis retractabil din sticla, in forma de piramida. O viziune de o jumatate de milion de euro, de care edilul e foarte mandru.

Acelasi primar se mandreste in comuna cu „gradinile de la Versailles", o gradina botanica, plina cu plante exotice.

Si mai are comuna un muzeu, ridicat cu 400.000 de lei de la bugetul local. Nu conteaza ca nu are mai deloc vizitatori, e fala primarului, care a expus in muzeu toata colectia fostului sau profesor de stiintele naturii. Cu cinci sali si o extindere, muzeul are de la razboaie vechi de tesut, la un urs si rate impaiate, bancnote vechi si un sac de fosile.

"Acolo avem purcei cu malformatii, cu doua capuri, diferite specii de pesti, si cel mai important aici, avem embrionul uman."

Purceii sunt din ograda satenilor, embrionul de la o maternitate. O adevarata atractie pentru localnici, care tot ca la muzeu se uita si spre casele lor de Ev Mediu: fara asfalt si fara canalizare.

La Prajesti, ultima dorinta a primarului e primaria, nicidecum nevoile oamenilor. Exista insa o mica problema si santierul s-a oprit.

Primarul spune ca a lucrat cu cea mai mare firma din Bacau, abonata in anii trecuti la toate proiectele importante din judet. Sustine ca asta a fost si considerentul pentru care a ales sa semneze cu ea contractul, desi lumea prin sat vorbeste ca societatea i-ar fi fost impusa de mai marii judetului.

Edilul se jura ca nu a stiut de costurile umflate descoperite de Curtea de Conturi. Firma a intrat intre timp in insolventa, dar Curtea de Conturi a dispus primariei Prajesti sa recupereze banii platiti fara acoperire. Primarul s-a vazut in situatia de a cere inapoi sumele platite, altfel, lucrarea nu va mai inainta, desi pana acum a inghitit aproape o jumatate de milion de euro.

E plina tara de primarii trufase. La Lalosu, in Valcea, cladirea nou nouta e prilej de galceava intre actualul si fostul primar. Cel de acum spune ca la mijloc e frauda.

Cladirea ar fi fost receptionata desi nu e racordata la utilitati. Lipseste o centrala termica si bransamentul la utilitati, declara edilul sef.

Fostul edil se lauda insa si cu la mausoleul din fata primariei, ridicat in cadrul aceluiasi proiect. Un monument ca la carte - cu vultur, soclu si lespezi funerare, pe care sta scris mai mult decat edificator ca e vorba de o ofranda in cinstea eroilor Comunei Lalosu.

Si ca sa stim cine sunt, pe lespedea de marmura sunt batute cateva nume - primul e ctitorul, mai precis fostul primar, sub el e presedintele Consiliului Judetean Valcea, urmeaza un general in rezerva, ca apoi sa ii regasim pe Mugur Isarescu - guvernatorul BNR, Dumitru Dragomir de la Liga Profesionista de Fotbal si pe Adrian Mititelu, fostul patron al Universitatii Craiova. Eroii celebri sunt oameni care pe fostul primar l-ar fi ajutat candva.

"Cat am mai cercetat si eu, oamenii care sunt acolo nu au niciun fel de stiinta ca au fost pusi acolo, dorind sa epateze vechiul primar, a incercat sa se foloseasca de numele dumnealor", explica actualul primar, Constantin Dicu.

"Noi suntem in Lalos. Pe Dragomir l-am vazut la televizor. Mugur Isarescu este guvernatorul BNR, Banca Nationala a Romaniei. O fi dar eu nu-l stiu. Nu stiti cum arata? Nu ca nu fac imprumut la banca!" spune un localnic.

Lipsit de datorii, omul isi vede in continuare de drum in timp ce altii inca se mai intreaba ce cauta acesti eroii sculptati in soclu.

Ar fi unul, sustine un alt localnic: "Vad ca e si dl fost primar Ion Toma. Tot erou este si el, ca a mancat la bani pana l-au gasit dracii. De aia e erou."

De fapt, primarul a fost eroul unei descinderii cu mascatii anul trecut, cand a fost ridicat de acasa intr-o dimineata. Ion Toma are in prezent pe rol un dosar penal, fiind cercetat in libertate, pentru fapte de coruptie.

Procurorii DNA il acuza ca a primit foloase necuvenite, adica a decontat fictiv demolarea scolii vechi din comuna, lucrare facuta doar in acte cu o firma, in realitate cu zilieri care l-au denuntat. Iar ulterior dupa modernizarea scolii, ar fi facut plati pentru lucrari neexecutate, la cladire si la amenajarile exterioare.

Fostul edil spune ca in loc sa termine proiectul scolii, primarul de acum baga banii intr-un stadion inutil.

Stadionul se face. Pe un deal de langa primarie, ca meciurile sa fie vizionate de la birou. Doar ca este in panta. Constatarea o face viceprimarul.

Stadionul in panta, unde o echipa poate castiga impotriva oricui, daca alege terenul din deal

Stadionul in panta e o alta minune romaneasca, deloc o raritate in comunele de la noi. La Finis, in Bihor, o investitie de 600.000 de lei inceputa in 2008, mai are mult pana la finis. Aici se construieste stadionul pe care Romania nu va avea probleme nici cu Spania, Brazilia sau Argentina, iar arena in panta, desi in plin santier, poate intra in cartea recordurilor.

Primarul spune ca nu se simte cu musca pe caciula - o fi trimis el planurile la Bucuresti cerand investitia, dar Ministerul Dezvoltarii si Turismului le-a aprobat fara verificari.

Pe viitorul teren chiar si Argentina lui Messi ar da de greu in fata Romaniei. Mingea va sta numai la ai nostri. Romanii trebuie doar sa-si aleaga terenul de pe deal.

Se stie ca suntem codasi la accesarea fondurilor Uniunii, iar vestea a dus si la aprobari haotice pentru proiecte, de dragul statisticilor.

Rosia de Amaradia, comuna "celor trei stadioane"

Rosia de Amaradia e comuna din Gorj unde in 2005 au inceput alunecari serioase de teren, cauzate de o exploatare miniera. De atunci, in zona s-au prapadit zeci de gospodarii, iar urmarile miscarii pamantului se vad si astazi. Aceeasi comuna e condusa in prezent de un edil numit „primarul 3 stadioane.".

"Va dati seama ca eu imi doream altceva, imi doream canalizare, asfaltarea unui drum, dar asa au fost banii directionati pe Ordonanta 7, pentru baze sportive. Culmea e ca pentru stadion a venit finantarea, pentru asfaltarea de drumuri suntem in asteptare", declara primarul Liviu Cotojman.

Comuna are un teren sintetic la scoala, un stadion langa primarie, la care se construeisc vestiare, si, mai nou, au inceput lucrarile la un al treilea, in afara comunei.

Noul stadion e pe o "japca", asa cum numesc oamenii zonei un amplasament sus, intre dealuri.

Despre cu totul alta japca vor sa afle localnicii de la primar. Sume uriase se disperseaza catre sute de proiecte mici, dar risipitoare. Cand vorbesti insa de investitii regionale, proiectele sunt cu atat mai scumpe si fanteziste.

Pe-un picior de plai pe o gura de rai se intampla si lucruri megalomanice in Romania. Aici suntem pe raza satului valcean Seaca, in buza padurii Muereasca. Iar in spate e un proiect finantat cu fonduri europene. Se doreste a fi o noua stea pe firmamentul turismului de afaceri valcean.

Este al doilea ca marime pe tara, dupa centrul de la Romexpo din Capitala si poarta un nume pompos - Centru Regional de Conferinte Nord-Oltenia.

Un proiect de 8 milioane de euro - cu 4 pavilioane uriase, intinse pe 5 hectare, cu zeci de locuri de parcare si toate utilitatile trase pe un fost islaz comunal.

In cladiri incap in acelasi timp 5.000 de persoane, adica ceva mai mult decat are toata comuna vecina Bujoreni. Intrebat daca nu cumva a exagerat, reprezentantul Consiliului Judteean „da vina" pe cresterea economica de dinainte de criza.

8.000 de lei costa gazul pe saptamana, plus curentul, alte cateva sute. Lunar, factura e uriasa pentru un complex care timp de 2 ani nu a avut chiriasi. Iar greul abia din 2013 incepe.

Noroc ca s-a gasit o firma romano-germana, care sa inchirieze incepand din aceasta primavara cateva birouri din pavilionul central si un pavilion mic, pentru cercetare. S-au gasit astfel bani pentru rebransarea la reteaua de energie electrica.

Oamenii locului habar nu au ca proiectul e gata de aproape 3 ani. 

Cum se "bifeaza" in acte comune care au canalizare doar la cateva case

In sute de alte comune din tara, romanii asteapta intrarea in civilizatie. Din 140.000 de cereri de finantare pentru utilitati, aprobate au fost mai putin de jumatate.

Proiectele pentru o retea de canalizare sau drum de asfalt sunt mai laborioase si mai scumpe decat cele pentru parcuri, piscine si stadioane, si poate din acest motiv multi primari nici nu se inghesuie la accesarea de fonduri.

In statistici sunt trecute ca „avand canalizare" comune cu retele pe doar cativa kilometri, desi aceleasi localitati au mii de gospodarii ingropate in mocirla. Bifate cu utilitati sunt si localitati unde doar teoretic oamenii au primit ce prevedeau proiectele.

In comuna cu un nume predestinat, 'Nufarul, din Tulcea, strazile sunt pline de crapaturi din cauza apei. Acum doi ani, firma care a castigat licitatia pentru lucrarile de canalizare a primit un munte de bani din fonduri europene. 

Dupa ce au sapat canalele, muncitorii le-au cimentat, dar n-au mai tras si tevile de scurgere. Din aceasta cauza, toata apa de ploaie, dar si cea menajera refuleaza in case, gradini sau pe
sosele. Iar pe unde sunt tevi, n-au fost racordate la bazinele speciale. O lucrare in bataie de joc.

Apa reziduala scursa la intamplare inunda foarte des si soseaua ce face legatura intre Tulcea si Dunavat, care a costat doar 60 de milioane de euro. Un drum European platit pe bani grei risca sa se surpe.

Fostul primar din Nufaru, adica cel care a semnat contractul pentru canalizare se jura ca nu stie nimic de lipsurile din subteran.

Firma care a castigat licitatia pentru lucrari a subcontractat altor 7 societati, iar banii s-au risipit in 7 zari.

As fi vrut sa va spun ca acesta este un pamflet si tot ce ati vazut pana acum in reportaj este fictiune. Din pacate, este realitatea, iar viitorul suna la fel de fantezist in multe comune.

Trei primari au cerut transformarea pasunilor comunale in terenuri de golf, cu fonduri europene. Cincisprezece comune din tara au primit chiar aprobare pentru piste de biciclisti, iar lucrarile urmeaza sa inceapa in aceasta primavara.

Vom vorbi de trotuare asfaltate si marcate corespunzator, pe ulite care raman in noroi. La Dumesti, in judetul Iasi, proiectul prevede 15 kilometri, pentru posesorii de biciclete.

In Romania, asfaltul e dorinta, reteaua de apa potabila un vis, iar canalizarea pare interzisa. Nevoi si conditii elementare in orice tara civilizata raman un lux pentru romani.

Autoritatile pica an de an examenul intrarii in civilizatie - risipirea fondurilor de la stat si Uniunea Europeana, dublata de viziunea alesilor locali, nasc proiecte fanteziste, care nu-si dovedesc utilitatea si ii mentin pe romani in saracie si mizerie.

Alesii nostri le numesc viziuni indraznete, pentru care ar trebui sa fie laudati si votati mandat dupa mandat. Pentru oamenii uitati in noroaie si praf, marile capodopere sunt mai degraba …un vis urat.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă