Comoara pierduta a Romaniei, partea 3. Cum a ajuns toata productia in apartamentul “Doamnei de cupru” din Voluntari


Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 14:15
Data publicarii: Duminica 02 Iunie 2013 16:09
Categorie: Sezonul 1

ROMANIA TE IUBESC, PARTEA A 3-A | Privatizari esuate, asocieri cu oameni de afaceri neseriosi - povestea parca se repeta la Cuprumin, iar noi nu invatam nimic.

In 2007, aceiasi conducatori ai Ministerului Economiei au semnat un contract pentru atragerea de investitii la Rosia Poieni, contract care a fost aproape fatal pentru intreprinderea de exploatare a cuprului din Alba.

Acum, guvernantii insista sa aplice aceiasi metoda prin care statul sa dea resursa pe mana unor companii care nu-si vad decat propriul interes. Avem exemplul Poloniei, o tara care aproape ca nu a simtit criza economica.

De ce? Pentru ca a stiut sa-si valorizeze resursele, pentru ca a astiut sa-si pastreze companiile strategige la stat si sa impuna un management competent si profitabil pentru cei care detin resursele.

Dar ce se intampla la Moldova Noua, risca sa se intample si la Cuprumin. In drum spre Cuprumin-Rosia Poieni ne oprim la Zlatna, judetul Alba, sa vedem ce-a mai ramas dintr-un alt mare combinat de prelucrare a neferoaselor.

Dupa 260 de ani de existenta, combinatul din Zlatna a ajuns praf si pulbere. Undeva aici erau halele de productie, acum este un targ de animale, iar altundeva mai in spate este un gater de lemn. Cam asta este tot ce-a ramas aici, la Zlatna.

S-au facut incercari formale in 2003-2004 pentru gasirea unui cumparator care sa repuna pe picioare Zlatna, dar gaurile pe care cei din conducere le-au dat ani succesivi combinatului au inghitit orice viitor pentru industria din zona.

Atunci cumparatorul strategic trebuia sa investeasca in mediu pentru ca era destul de poluata zona si in etehnologizare. Acum, dupa 10 ani, aici nu mai exista nimic.

Ampelum Zlatna era prima destinatie a cuprului de la Cuprumin, la doar cativa kilometri de exploatarea cuprifera.
Lasam in urma peisajul dezolant si ne indreptam spre ultima Reduta a Cuprului din Romania, acolo unde se da ultima batalie: la Rosia Poieni. Aici se gaseste aproape 70 la suta din zacamantul de cupru exploatabil al Romaniei si doar printr-o minune mai exista activitate de extragere a minereului.

Am stat de vorba cu Mircea Goian, seful carierei Rosia Poieni:

- Forma zacamantului este un dop vertical, ca sa-l poti exploata trebuie sa te largesti cu cariera ca sa asiguri unghiul de stabilitate al carierei, altfel poate sa alunece
- Cat se va mai putea exploata acum?
- La capacitatea actuala pe care o avem noi, la capacitatea de 1.7 milioane cat am exploatat si inainte, maxim un an de zile. Dupa care ne vom inchide fara discutii, daca nu facem parte de descoperta. Descoperta, care inseamna bani, care inseamna cost pe care trebuie sa-l suporti de undeva sau din productia pe care o realizezi sau vii cu bani din exterior, bani pe care ii poti recupera pe urma.

DEZASTRUL AFACERII DE 200 DE MILIOANE DE LA CUPRUMIN CU ROMAN COPPER

cuprumin
Anul trecut, in 2012, s-a incercat o privatizare spectaculoasa, dar esuata. In ciuda a nenumarate solicitari, fostul premier refuza sa comenteze esecul care ii marcheaza cariera.

"Nu am apucat sa ma ocup de el... probabil cand o sa apuc. Eu plec, sunt pe drumuri, imi pare rau sa va spun asta." - Mihai Razvan Ungureanu.

Guvernul pe care l-a condus a scos cu mare tam-tam la vanzare Cupruminul. La licitatie au participat cateva companii puternice din domeniu, dar castigatoare a fost declarata o firma infiintata cu doar cateva luni inainte, dar care a oferit cei mai multi bani in tranzactie. Putin peste 200 de milionae de euro a oferit Roman Copper. Abia dupa incheierea licitatiei, guvernul de atunci a realizat ca nu a cerut garantii de mediu in caietul de sarcini. Tranzactia a cazut. Ca si guvernul Ungureanu.

In fiecare zi, sunt trimise in lacul Geamana, de la Valea Sesii, 100 de tone de var pentru a neutraliza apele acide. In cazul in care activitatea la Cuprumin s-ar opri, aceasta deversare de var ar trebui sa continue, altfel Geamana ar deveni o adevrata bomba ecologica.

Apele care spala muntii de steril trebuiesc curatate si acolo e nevoie de o statie de epurare ale carei costuri sunt estimate la 15 milioane de euro. In cazul in care acest lucru nu se intampla, Cuprumin risca sa-si piarda avizul de mediu.

"Deja pot sa va spun ca am identificat in ceea ce priveste Cupruminul o solutie de finantare prin programul operational sectorial mediu.", a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului.

CUM AU APARUT "BANCHERII CUPRULUI" IN ROMANIA

Privatizarea din 2012 nu a fost singurul esec de la Cuprumin. In 2006, guvernul Tariceanu a hotarat ca impreuna ca Moldomin si Cuprumin sa se asocieze cu investitori privati care sa aduca banii necesari dezvoltarii.

Asa au aparut si in peisajul din Apuseni "bancherii cuprului", Horia Pitulea si Horia Schiopu Simu. Acestia s-au angajat intr-un program de investitii de mediu, tehnologizare si descopertarea unor noi perimetre.

Mircea Goian, seful carierei, explica:
-Ca vor face, ca vor drege si partea de descoperta, nu numai partea de investitii in utilaje
- Si au facut-o?
- Au facut o exploatare agresiva a corpului de minereu care era descopertat si era pregatit pentru exploatare, au dat de o perioada de greu cand pretul la cupru a scazut, nestiind ce inseamna minerit, ce inseamna investitii in minerit, au plecat.

Camionaele imense transporta 550 de tone zilnic de minereu care este varsat in concasor si trimis la uzina. In 2007 au fost incredintate 38 de autocamioane. S-au intors toate, doar ca 13 dintre ele mai erau functionale.

Celelalte erau uzate sau descompletate, li s-au luat piesele de schimb. Asa au inteles cei care s-au asociat cu statul roman sa faca investitii aici. Si n-a fost vorba doar de camioane, de autobasculante, ci si de investitiile in cariera.

cuprumin
Lucian Taran si Dorel Tomus sunt cei care reprezinta angajatii in Sindicat si in asociatia salariatilor.

"S-a incercat o privatizare mai asa, mai pe picior. O asociere cu un investitor privat-cam asa ceva."

"Pentru noi, experienta Energomineral a fost ceva de genul 8 luni de zile am lucrat fara salariu, si Cuprumin a ramas cu o paguba de 50 de milioane de roni"

Consortiul pe mana caruia I s-a dat in 2007 zacamantul de la Rosia Poieni este acum in litigiu cu statul roman. Directorul care a condus in 2007 si in 2008 unitatea din Abrud a revenit odata cu instalarea guvernului PSD-PNL.

cuprumin
Lucian Vasilache, fostul director Cuprumin, spune:

- Utilajele aduse atunci au fost luate ulterior pentru ca, din cate am inteles eu, marea majoritate erau in leasing.
- Ce investitii au facut cei de la Energominerral
- Deci pot sa va spun ca in utilaje nu au facut investitii daca le putem numi asa, in cheltuieli de productie, bile, suruburi, salopete, descoperte... la descoperte au facut ceva, dar nu si-au respectat graficul stabilit prin contract.
- Cine trebuia sa verifice acel grafic?
- Graficul trebuia sa-l controlam noi, noi am trimis agentiei de resurse si conform contractului li s-au calculat penalitati.
- Le-au platit?
- Nu.
- Garantie de mediu au depus?
- Nu.
- Un an si jumatate, Cupruminul a fost asociat cu o companie Energomineral.
- Da...
- Cine a platit mediul, daunele aduse mediului?! Haideti sa va spun ce s-a intamplat in 2009, cand Cupruminul nu avea un kilogram de var ca sa dea…Ne-a ferit Dumnezeu de o bomba ecologica atunci.

CINE ISI ASUMA CONTRACTUL DEZASTRUOS DIN 2007?

Niste baieti destepti au venit, au facut afaceri cu resursele statului si au intrat in insolventa. Dar cum s-a ajuns aici?! Ministerul Economiei condus in 2007 tot de Varujan Vosganian a negociat contractul.

„Eu imi amintesc ca am administrat pentru foarte putina vreme Cuprumin, semnatura mea a fost pusa pe unele documente insotind semnatura sefului AVAS , dar in perioada in care am fost ministru imi aduc aminte ca am incheiat un acord. A fost un acord foarte bun, din pacate lui i s-au adaugat cateva anexe despre care eu n-am aflat decat acum cand am preluat Cuprumin si care au dezavantajat in parerea mea Cuprumin, in sensul ca nu a dat Cuprumin suficiente instrumente sa controleze partenerul economic in modul in care isi indeplineste obligatiile.”, a declarat Varujan Vosganian.

In acelasi an, activele Cuprumin sunt mutate odata cu Oficiul de administrare a activelor statului OSPI la AVAS-ul condus tot de un liberal: Teodor Atanasiu.

Teodor Atanasiu a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai contractului de asociere cu Energomineral. El a facut cele mai mari presiuni la nivelul judetului. Fostul presedinte al AVAS este acum senator in Parlamentul Romaniei.

„Nu li s-au pus de la inceput nici un fel de garantie si asta-i o mare tampenie. Stiu, si asta a fost de la inceput, cum nu prevedeti garantii fratilor?!”,
spune Teodor Atanasiu

INVESTITORII STRATEGICI AI STATULUI NU AU INVESTIT NIMIC

Cert este ca atunci cand contractul a fost trecut la AVAS, "investitorii strategici" n-au mai fost obligati la investitii.

„Datorita lipsei sursei de minereu interne, Energomineral si Cuprom, exploatand zacamantul de la Rosia Poieni o perioada foarte scurta de timp, intre august / septembrie 2007 si noiembrie / decembrie 2008 cand, datorita aceleiasi crize, a trebuit sa intrerupem exploatarea minei pentru ca s-ar fi facut sub pretul de cost”, scrie in punctul de vedere trimis catre ProTV de catre Horia Sima.

Teodor Atanasiu declara:
- Dupa aceea au fost ulterior trecuti la AVAS, eu eram presedinte la AVAS, am prins sfarsitul acelui contract, dupa ce piata picase.
- S-a vorbitb foarte mult despre acel contract pentru ca au disparut clauzele de mediu.
- Asta nu stiu pentru ca nu eu am semnat in 2007, nu stiu ce a continut initial si ce a continut in final, ce pot sa va spun e ca au existat clause de investitii care n-au mai fost realizate pana in final si din acest motiv a fost reziliat. Tot ce stiu e ca trebuia sa se faca un volum de investitii pe care nu le-au realizat si de aceea s-a ajuns la rezilierea contractului

Dorel Tomus explica:
- Facilitati... de cine au fost facilitati.
- De cine?
- De AVAS, domnule, nu noi am fost la conducere
- Cine a fost la AVAS presedinte?
- Era presedinte... care actualmente nici nu vine aicea in zona si lasa pe altii sa ne dicteze soarta noastra.

La Cuprumin, productia continua. Anul trecut au facut un profit de 24 de milioane de lei, aproape 6 milioane de euro.

Gabriela Poputa este directoarea uzinei de preparatie. Si ea, impreuna cu alte sute de angajati are de incasat bani de la "investitorii strategici".

„Sincer, suntem mancati daca vin altii tot ca ei. 480 de milioane trebuie sa imi dea mie si sotului. O avere. Ce sa ne judecam cu ei, ca e in insolventa si orice proces este blocat de procedura de insolventa.”, spune Gabriela Poputa, directorul uzinei de preparare.

In uzina de preparatie se obtine concentratul de cupru, dar si de argint si de aur. Practic, aici se scot 150 de kg de aur pe an.

CUM A AJUNS TOATA PRODUCTIA DE LA CUPRUMIN IN APARTAMENTUL DIN VOLUNTARI AL "DOAMNEI DE CUPRU"

Intreaga productie este acum cumparata de o firma "de apartament" din Voluntari. Proprietara de la Ronefer este Maria Gherghe, cea supranumita de presa "doamna de cupru".

„Credeti ca eu veneam din domeniul ala, deci nu m-as fi dus catre export. Ar fi fost mult mai rentabil sa ma ocup de exportul produsului finit, cupru electrolitic. Eu n-am fost implicata in export numai la momentul 2009, ci din 2003.”, spune Maria Gherghe.

Fosta angajata in ministerul Industriilor de pe vremuri, domnia sa este o prezenta pe cat de discreta, pe atat de puternica la Cuprumin. Ea are licenta de export, spre deosebire de Cuprumin care depinde de pretul oferit pentru concentrat.

„In 2009, Ronefer a primit o cerere de oferta pentru productia de concentrat de cupru. Urmare a analizarii ofertelor, Cuprumin a decis sa semneze cu Ronefer contractul de vanzare-cumparare a concentratului de cupru... Datorita inchiderii celor doua combinate metalurgie neferoasa de la Baia Mare si Zlatna, concentratul de cupru nu a mai putut fi procesat in Romania si atunci s-a prelucrat in afara tarii, la combinate metalurgice din China si Bulgaria”, scrie intr-un extras al punctului de vedere trimis de Maria Gherghe, Ronefer, catre ProTV.

„Productia pe-o zi e in jur de 100 de tone. Aici e productia de 5-600 de tone, pamantul asta... pamantul asta e destul de valoros”, spune Gabriela Poputa.

In biroul ministerial, Varujan Vosganian face proiecte pentru pamantul valoros de la Rosia Poieni. Saptamana aceasta a lansat o invitatie pentru potentialii investitori.

„De data asta, investitorul nu se angajeaza sa dea servicii de natura tehnologica. El se angajeaza sa dea o suma de bani. Cat, nu va pot spune, estimarile preliminare spun ca este vorba de o suma de 50 de milioane de euro, dar s-ar putea sa gresesc”, spune Varujan Vosganian.

Suspiciunile noastre planeaza asupra modului in care se vor face din nou asocieri la Cuprumin.

Varujan Vosganian: - Cum puteti spune ca statul trebuie sa ia bani...
- De doua ori Cupruminul a facut asocieri
- Stimate domn, cum puteti spune ca statul roman...
- Ce garantii dati angajatilor de acolo?
- Cum puteti spune ca statul roman, in loc sa faca sosele, in loc sa faca scoli si spitale, trebuie sa-si protejeze resursele.
- Sa investeasca banii in a dezvolta extractii. Poate ca maine vreti sa faceti si un baraj de acumulare, poate vreti sa facem din nou siderurgii ale statului si, daca vreti, poate intr-o buna zi o sa facem Republica Populara din nou si Marea Adunare Nationala.

EXEMPLUL POLONEZ DE SUCCES PE CARE ROMANIA IL IGNORA

Cu siguranta, nimeni nu vrea Marea Adunare Nationala, ci un stat care chiar daca se asociaza cu investitori privati, stie sa aiba grija de propriile resurse.

Exemplele sunt la indemana. Polonia este o tara pe care criza a ocolit-o, pentru ca polonezii stiu sa-si administreze bogatiile. Compania poloneza de stat pentru exploatarea cuprului, KGHM, este pe locul 3 in lume, lectie pe care noi nu suntem in stare s-o invatam.

- D-le ministru, vorbesc de resurse...
- Am spus de cinci ori pana acum resursa ramane in continuare a statului
- Ca in 2007 si 2008?
- Stimate domn, eu sunt ministru astazi.
- Si in 2007 si 2008?
- In 2007 nu eram si ministrul resurselor. Faptul ca in 2007 s-a intamplat un lucru, nu inseamna ca trebuie sa se intample si in 2013. Pentru ca atunci ar trebui sa oprim calendarul in loc ca si calendarul maiasilor.

cuprumin
Dupa interviul pe care l-am avut la Abrud, directorul Vasilache a fost inlocuit cu fostul director de la MinBucovina, societate in faliment , Gheorghe Iordache. Printre "calitatile" sale se numara si faptul ca este cuscrul deputatului PNL, Dumitru Pardau.
„Pai MinBucovina a excelat cu domnul director pus acum pe inchideri de mina A excelat prin inchideri de mina. Nu, aici nu e pus pe inchideri de mina”, spune Teodor Atanasiu.

La Cuprumin sunt necesare investitii de cateva milione de euro, statul nu are bani, dar nici nu are grija de gaina cu oua de aur. Angajatii de la Cuprumin n-au stat degeaba si tin sa demonstreze de ce sunt in stare. Au avut o statie experimentala pe care au adaptat-o si au reusit sa purifice apa, dar sa scoata si cupru.

„Din apele din geamana am scos acest cupru catodic. In fiecare s se poate 35 de g de cupru. Dar trebuie o investitie de 8 milionae pentru cupru si inca 7 milioane pentru apa”.

Din apa poluata se pot face 1000-1500 de tone de cupru si 800 de tone de zinc anual.

„Sunt 80 de milioane care se pot face anual, deocamdata nu ia nimeni nici o decizie.”

„Sa retina foarte bine guvernantii o singura chestie, ca se roteste roata. Ca de aia ii roata si o data si o data vor fi trasi la raspundere. Orice magazioner, chiar daca are un surub sau o saiba in primire, trebuie sa raspunda de ea. Ei nu raspund de nimic”, spune Dorel Tomus.

In timp ce la Cuprumin se cauta investitori, industria de prelucrare a cuprului a disparut.

Privatizari ciudate, asocieri cu investitori neseriosi, materii prime care imbogatesc pe altii, un paienjenis de interese in jurul unui metal neferos extreme de cautat: Cuprul.

Avem bogatii, dar ne batem joc de ele, tara este plina de active moarte, de ruine ale fostelor intreprinderi care nu mai produc decat fier vechi.

Jafuri care nu pot fi trecute cu vederea si care totusi in Romania se uita. 

FULLSCREEN
Comoara pierduta a Romaniei, partea 3. Cum a ajuns toata productia in apartamentul “Doamnei de cupru” din Voluntari
  • /

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
Hackeri - 4
Reportaj in Ramnicu Valcea, acest Hackerville romanesc. Pentru prima data, TinKode, cel mai vestit hacker roman de pe planeta, isi dezvaluie identitatea
Vacanta in Romania 3. Bai de namol fara namol si turisti cazati in mijlocul santierului. Cum s-a ales praful de turismul balnear
Vacanta in Romania 2. Cum a incalcat Mazare legile pentru a transforma Mamaia in "Ibiza Romaniei", singura statiune profitabila pe litoral
Vacanta in Romania, partea I. Turismul de pe litoral, compromis de rivalitatile dintre investitori
Vaccinul, mit sau adevar, partea 3. "Cand e vorba de copilul tau, 1 la un 1 milion nu mai e atat de rar". Tragediile traite de parintii unor "exceptii"
Vaccinul, mit sau adevar, partea 2. Care este legatura intre vaccinare si autism, o afectiune "epidemica" in SUA
vaccin, Romania
Vaccinul, mit si adevar, partea 1. Cat de mari sunt riscurile vaccinurilor pe care medicii romani le fac pe banda rulanta
Comoara pierduta a Romaniei, partea 3. Cum a ajuns toata productia in apartamentul “Doamnei de cupru” din Voluntari
Comoara pierduta a Romaniei, partea 2. Moldomin, al doilea zacamant de cupru din tara, a ajuns santier de fier vechi. "Cand vad ce e acum, imi vine sa plang"
Comoara pierduta a Romaniei, partea 1. Politicienii romani, complici la tunurile date din rezervele tarii. "Am semnat eu un asemenea contract?"
3 hectare / ora – viteza cu care au disparut padurile de la Revolutie incoace
Mostenirea lui Brancusi, partea III. "V-am lasat saraci si prosti, va gasesc si mai saraci si mai prosti"