Donarea de organe, un subiect tabu în România. O intervenție care ar salva vieți se lovește de lipsa de informare
Anul trecut au fost doar 55 de transplanturi. Mult mai grav stau lucrurile în transplantul de plămâni. În 2024, în România, a fost realizat unul singur.
Agenția Națională de Transplant declanșează acum o campanie de conștientizare. Încearcă să îi convingă atât pe cetățeni, cât și pe medici că pot salva vieți.
În Institutul Inimii din Cluj se efectuează în fiecare an aproape o mie de operații pe cord deschis. Medicii de aici trag și ei un semnal de alarmă.
Horia Roșianu, șef secție clinică cardiologie - Institutul Inimii: „Ne confruntăm cu pacienți tot mai obezi. Deci, obezitatea este o afecțiune care e tot mai răspândită în rândul populației românești și n-are neapărat legătură cu condiția rurală sau urbană. Mai demult, țăranul român era mai fit, lucra mai mult, avea o altă alimentație și un alt regim de muncă. Acum vine câte o leliucă de la țară de 120 kg și te tot miri cum am ajuns în situația asta.
Deci, avem, avem probleme. Obezitatea este o boală importantă care se corelează cu toate celelalte – hipertensiune, diabet, cardiopatie ischemică – și ajungem în această situație. Mai mult decât atât, un pacient care depășește 120 kg nu poate face o coronarografie, pentru că masa de coronarografie nu îl susține.”
Agenția are șase coordonatori de transplant în țară, care la rândul lor țin legătura cu medicii din cele 33 de spitale acreditate pentru prelevare de organe.
În ultimii ani, rata transplantului a scăzut dramatic în România pentru că, în spitale, medicii care ar trebui să descopere posibili donatori nu o fac. Sună cinic, dar nu se întâmplă pentru că, în multe locuri, nu există remunerație pentru această activitate.
Florin Elec, director Institutul de Urologie și Transplant Cluj: „Este problema de identificare a potențialilor donatori în toate spitalele județene. Și acolo trebuie implicate toate spitale județene, coordonatori, stimulare a acestora. Deocamdată este multă muncă voluntară în acest sens. Ar trebui remunerația adecvată în așa fel încât să poată să identifice mai mulți donatori.”
Prelevarea de organe implică mult efort fizic și emoțional din partea medicilor care o efectuează. Trebuie să fie oricând pregătiți să plece acolo unde apare un organ, nopți nedormite, multă muncă, de multe ori fără să fie plătiți.
Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Știu că unii sunt plătiți pentru activitatea de prelevare de organe, dar n-am o statistică la dispoziție, în momentul de față.”
Guenadiy Vatachki, director Agenția Națională de Transplant: „Trebuie reglementat mai clar. Pentru că legislația în ceea ce privește remunerarea este interpretabilă, și atunci depinde de fiecare manager de spital dacă face chestia asta sau nu. Asta e un minus. E vorba de oameni tineri care sunt pasionați. Pasiunea ține de foame o perioadă.”
La Spitalul Fundeni se fac cele mai multe transplanturi de ficat din țară.
Vlad Brașoveanu, șef Clinică Chirurgie Transplant Hepatic Fundeni: „Pe lista de așteptare sunt peste 450, cel puțin la Fundeni, de bolnavi care așteaptă. Mortalitatea este mare. Pentru că și ea e dependentă de numărul de proceduri. Cu cât efectuăm mai multe proceduri, cu atât rata mortalității scade”.
În 2024, în toată țara au fost 71 de transplanturi de ficat. Profesorul Vlad Brașoveanu este șeful secției de transplant hepatic. Costurile pentru un transplant hepatic sunt în jur de 100.000 de euro. Profesorul Brașoveanu atrage însă atenția că statul ar putea să câștige dacă s-ar face mai multe transplanturi.
Vlad Brașoveanu, șef Clinică Chirurgie Transplant Hepatic Fundeni: „Imaginați-vă că acești bolnavi au multiple internări în spitale, în secțiile de hepatologie, gastroenterologie, și ei consumă mult mai multe resurse decât dacă ar fi transplantați”.
Pe un pat, un tată și un fiu își fac planuri. Mâine dimineață vor în operație. Fiul îi donează tatălui o parte din ficatul său. Cum lista de așteptare e lungă și gravitatea bolii foarte mare, transplantul de la donator viu a fost singura opțiune.
Sunt optimiști și pregătiți. A doua zi, o echipă de medici, mai bine de opt ore, s-au străduit să recolteze o parte din ficatul fiului. Sunt medici școliți peste graniță care au ales să se întoarcă și să salveze oameni aici.
Vlad Brașoveanu, șef Clinică Chirurgie Transplant Hepatic Fundeni: „E un domeniu care e înaintea societății. Vedem ce se întâmplă în societatea românească. Ne luptăm cu morile de vânt, suveranismul. Există piedici. De exemplu, avem puține săli de operație. Așteptăm cu nerăbdare și sperăm anul acesta să se pună piatra de temelie a noului spital, un spital de 5 sute de milioane de euro, un spital multidisciplinar, în care vom avea 11 săli de operație, unde vom avea robot”.
Spre seară, ficatul recoltat este adus într-o altă sală de operație unde tatăl e pregătit. Târziu, în noapte, operația s-a încheiat cu succes. Două zile mai târziu l-am găsit pe pacient pe scaun. Feciorul deja e mutat în salon, pregătit să umble și, în curând, să plece acasă.
Un centru pentru transplant hepatic a fost deschis în Cluj anul trecut. Până acum au fost făcute 4 transplanturi. Sălile de operație stau nefolosite pentru că nu există donatori. Medicul Nadim Al Hajjar este șeful Clinicii.
Nadim Al Hajjar, șef Clinica Chirurgie Cluj: „Foarte slab, foarte slab, pentru că avem probleme cu numărul donatorilor. Lumea trebuie informată corect, ca atunci când nu mai există nici o speranță de a supraviețui, măcar să ofere altuia o șansă la viață”.
La Cluj, pe lista de așteptare sunt 28 de pacienți. Ultimul transplant s-a făcut la începutul anului.
Anca Ștefan are o poveste aproape ireală. Pe când avea 16 ani, după îndelungi cercetări, medicii au descoperit că are nevoie de un nou ficat. Mama i-a donat o parte din ficatul ei, dar la câteva zile după transplant, organismul l-a respins. A fost pusă pe lista de așteptare.
Anca Ștefan: „Să fii pe lista de așteptare e foarte greu. Pentru că, practic, atunci când ajungi pe lista de așteptare pentru un transplant, indiferent de ce organ e vorba, înseamnă că boala de care suferi e în stadiu terminal și atunci nu știi dacă apare un organ, dacă mai ai șansa să trăiești, dacă nu, deci e greu. E foarte greu.”
A avut șansa să primească un nou ficat. S-a întâmplat în 2017 și a fost operată de doctorul Vlad Brașoveanu, la Fundeni. Acum e mamă, iar Vlad poartă numele profesorului.
Anca Ștefan: „Ei mi-au spus că sunt prima femeie din România cu transplant și re-transplant, deci cu două operații de transplant de ficat, care a născut. Au fost uimiți, a fost ceva nou și pentru ei.”
Anca e acum asistentă medicală. Sute de oameni au primit, cu ajutorul profesorului Brașoveanu și al donatorilor, o nouă șansă la viață în acest loc.
O pacientă a împărțit ficatul primit de la un donator tânăr cu un copil. Pe copil l-am întâlnit în Spitalul de Pediatrie Grigore Alexandrescu, venit la control. E bine. A fost operat aici tot de profesorul Vlad Brașoveanu și echipa de medici din spitalul de copii. Alți 8 puști așteaptă un donator. O mamă ține în brațe o mogâldeață de doar 10 luni, Maria.
Geanina Preda: „S-a născut cu o malformație gravă a ficatului și necesită transplant. Este pe lista de transplant. Așteptăm o minune ca cineva să doneze un ficat. Este foarte greu să știi că mâine nu se știe ce se va întâmpla.”
Mama speră ca strigătul ei de ajutor să fie auzit. Pe patul alăturat, după o cumplită suferință, Teodora a scăpat.
În acest spațiu, de ani buni trebuia să fie Centrul de Transplant Multiorgan. În curtea spitalului Sfânta Maria, locul în care până acum s-au făcut 12 transplanturi de plămâni. Pe lista de așteptare sunt acum 6 pacienți. Medicul Igor Tudorache vine din Elveția și face transplantul cu echipa de medici de aici.
Narcis Copcă, manager Spitalul Sfânta Maria: „Statul, în opt ani de zile, trebuia să cristalizeze această echipă, trebuia să-i dea un premiu. Media ne dă premii, dar statul român niciodată. N-am fost interesați în a discuta cu un centru de transplant, vă rog să mă înțelegeți, nimeni nu ne-a întrebat: ‘Domnule, cum vezi dumneata transplantul?’”
Centrul de transplant s-a mutat de pe o listă pe alta pentru finanțare. A fost în PNRR, a fost scos, s-au promis bani de la Primăria Capitalei. Nu s-a întâmplat. În sediul ASSMB, instituția care gestionează spitalele Capitalei, la loc de cinste de câțiva ani tronează macheta proiectului. Managerul spitalului speră să primească bani de la primăria Sectorului 1, unde acum mulți consilieri au votat finanțarea.
George Tuță, primar Sector 1: „Este responsabilitatea celor care administrează. Noi putem fi un sprijin. Nu stabilesc eu dacă au de așteptat sau nu aveau de așteptat.”
Primarul Sectorului 1 susține că Primăria Capitalei ar trebui să dea banii prin ASSMB. Ilie Dobre este director adjunct. Cu toate că macheta e la intrare în birou de ani buni, nu are prea multe date despre proiect. Le află acum.
Directorul susține că a depus proiectul pentru finanțare din nou. Abia prin luna mai se va afla dacă primește bani sau nu. Anul trecut, în Sfânta Maria, s-a făcut un singur transplant de plămâni. Cum la noi pentru această problemă nu prea e leac, oamenii își caută scăparea peste graniță.
Cătălin Munteanu a primit plămâni în 2007, în Austria. Au cedat după 16 ani și în 2023 a primit a doua oară o șansă la viață, în Viena.
Cătălin Munteanu: „Mai recuperez, încă mai sunt pe sârmă. Fiind pacientul lor, am avut primii. Nu, nu mai primesc din România sau cred că din Europa, pentru că au și ei o mulțime de pacienți, care nu mai dovedesc să-i rezolve.”
Asta înseamnă că nici acolo pacienții români nu mai găsesc scăpare. Un motiv în plus ca lucrurile să se miște aici pentru a salva oameni.
Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Noi facem tot ce putem în acest moment.”
Guenadiy Vatachki, director Agenția Națională de Transplant: „Acum depinde de stat cât de bine se poate ocupa de chestia asta, în sensul în care să promoveze în rândul populației acest tratament salvator, care începe așa, cu donarea, și să explice populației: uitați, nu este nimic ocult, nu omorâm pe nimeni pentru organe, ci ruda dumneavoastră a decedat. În cazul ei se pot dona organele și, deși a decedat, poate salva niște vieți.”
Reprezentanții agenției merg acum prin instituții și vorbesc oamenilor despre ce înseamnă transplantul, ce presupune, care sunt procedurile și mai ales beneficiile. Vor merge și prin spitale pentru a le vorbi medicilor despre necesitatea implicării în această poveste. Agenția a scos și un clip de conștientizare.
Din lunga listă de oameni aflați în așteptarea unui organ, în fiecare an, sute se sting, într-o țară care pare fără inimă. De zeci de ani, sistemul medical e cârpit de politicieni nepricepuți, care n-au înțeles că au puterea și datoria să facă mai mult pentru oameni.
Din fericire, avem medici care știu cum să salveze vieți, dar fără organe, nu pot. Așa că depinde și de noi să le dăm o mână de ajutor și să înțelegem că, oricât ne-ar fi de greu atunci când cineva drag pleacă de aici, putem să ținem vie o parte din el într-o altă ființă, care primește astfel șansa la viață.
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, transplant, pacienti, Romania te iubesc,
Dată publicare:
09-02-2025 19:03
