Județe la stăpân: Ilfov I. Cum s-a transformat Ilfovul din "plămânul" Bucureștiului în groapa de gunoi a Capitalei


Ultimul update: Luni 16 Martie 2020 15:11
Data publicarii: Duminica 15 Martie 2020 18:10
Categorie: Romania, te iubesc!

JUDEȚE LA STĂPÂN: ILFOV I. Vorbim despre cel mai nou, cel mai mic, dar și cel mai dinamic județ din România: Ilfov.

Proiectat cu ani în urmă să livreze mâncare - fructe și legume proaspete Bucureștiului, dar și carne din fermele de animale din apropierea Capitalei, astăzi Ilfovul devine în fiecare zi un conglomerat de blocuri și construcții care, în multe locuri, nu respectă nici cele mai elementare reguli de urbanism.

Nevoia de locuințe a dus la anomalii care sunt pe lângă orice reglementare europeană - pădurile s-au transformat în cartiere, lacurile de agrement, în cartiere rezidențiale, iar infrastructura a rămas în multe cazuri cu mult în urma nevoilor din secolul al XXI-lea.

Mergem în câteva localități din Ilfov pentru a vedea care au fost schimbările ultimilor ani și cine au fost actorii politici sau din mediul de afaceri care au profitat de pe urma ambiguităților din lege sau care au ignorat regulile cu bună știință.

Capitala României este înconjurată de cel mai mic județ al țării, dar și cel care are potențialul cel mai mare de dezvoltare: Ilfov. Proiectat ca o zonă agricolă, cu păduri de protecție și lacuri sistematizate, în ultimii 30 de ani, Ilfovul este județul cu cea mai mare creștere a populației - numărul locuitorilor s-a dublat. Oficial. Pentru că în realitate sunt cu mult mai mulți decât datele deținute de autorități. Și, odată cu creșterea populației, localitățile din jurul Bucureștiului s-au schimbat dramatic. Ilfovul a devenit "dormitorul" Capitalei - terenurile agricole s-au transformat în aglomerări urbane fără cap și coadă și, în multe din zonele noi, calitatea vieții este extrem de proastă.

Marian Petrache, președinte CJ Ilfov: “Dacă noi plecăm de la premisa că toți sunt escroci și fraieri, înseamnă că nu mai are rost să trăim pe pământul asta.”

Aproape de București, comunități întregi au probleme cu utilitățile de bază - apă și canalizare, iar drumurile de pământ amintesc de secolul al XIX lea. Goana după îmbogățire a unor investitori controversați, autorități incompetente sau extrem de corupte au dus la un haos urbanistic care cu greu va mai putea fi remediat.

Din "plămân" al Bucureștiului, cu păduri și lacuri proiectate pentru a crește calitatea vieții, Ilfovul a devenit și groapa de gunoi a Capitalei. Fără a respectă normele și regulile europene, județul limitrof celui mai mare oraș al României se confruntă cu o situație fără ieșire: păduri defrișate, ape poluate, maldăre de gunoi la tot pasul creează probleme colectivităților în fiecare zi.

Iar cei care ocupă funcții vremelnice, stăpânesc aceste locuri după bunul lor plac și, de multe ori, împotriva intereselor comunității.

Din cauza centralizării statului român, o treime din PIB-ul României este produs aici, în zona București- Ilfov. Prima zonă care a intrat în atenția oamenilor de afaceri mai mult sau mai puțin bine intenționați a fost în nordul Capitalei, acolo unde există aeroportul, dar și infrastructură ceva mai bună.

Snagovul a fost una dintre primele localități luată la țintă. Înainte de 1989, satul de pe malul lacului era destinația favorită pentru nomenclatura de partid. Aici exista încă din perioada interbelică o oază pentru bucureștenii care voiau să se bucure de liniște în natură.

Interese meschine legiferate ani de zile prin acte controversate au făcut ca pădurea să fie defrișată și vândută bucată cu bucată. O zonă considerată monument al naturii în anii ‘50 a rămas fără statutul de arie protejată. Iar asta a permis ca 94 la sută din rezervație să dispară în 20 de ani.

Constantin Turmac, Fundația Snagov: “Vorbim ca suprafață, în ‘52, de 1147,7 hectare. Toate pădurile riverane pe care le mai avem și în prezent, riverane lacului Snagov și a apei dintre aceste corpuri de pădure.”

În primii ani de după ’90, primii împroprietăriți pe malul lacului au fost o mână de așa ziși revoluționari care au acaparat foste imobile de protocol ale sindicatelor sau terenuri extrem de ofertante. Artizanul acestor mișcări a fost primul președinte al Consiliului Județean, Bebe Ivanovici, baron de seama al Ilfovului.

Treptat, lacul Snagov devine tința predilectă a noilor îmbogățiți. Anul 2000 este un moment care schimbă fața locului - atunci s-a stabilit, prin lege, lista suprafețelor protejate în întreaga țară. La Snagov, au fost "uitate" aproape 1.000 de hectare.

Constantin Turmac, Fundația Snagov: “Și vedem că, ulterior, următorul act relevant în România este tocmai în 2000, Legea 5/2000, legată de actualizarea și administrarea teritorială a țării. Acest document de sinteză reușește să prezinte rezervații inclusiv din perioada interbelică și cumva omite rezervația de la Snagov. Se întâlnesc oamenii ăștia și spun, știi, tocmai a scăzut pe parte de rezervații cu 94% ca suprafață. Pentru că această lege vine și cu două chestii la care noi nu le găsim explicație. Se înființează în același timp două mici arii protejate și anume lacul Snagov, dar are numai luciu de apă. Și apare și pădurea Snagov, numai cu 10 hectare. Și astea apar lipite una de alta. Cineva s-a gândit nu ar fi bine să rămână ceva și la Snagov? Că poate cu convențiile astea internaționale cu tratatele astea, întreabă cineva ceva. Și poate nu ne întreabă de suprafață. Că în loc de 1.147 hectare, au rămas 110 hectare. Primăriile trebuia să sesizeze.”

Dar chiar unul dintre edili este acuzat de acte de corupție. Apostol Mușat a fost cercetat în mai multe dosare de puneri în posesie ilegale și a fost acuzat de luare de mită. El era unul dintre cei care stăpânea cu mână de fier zona și nimic din ce se întâmplă prin Snagov nu-i era străin. Acesta a mai fost condamnat și pentru că Primăria pe care o conducea a dat 63 de ordine de plată în contracte cu dedicație firmei deținute de fiul său, Bogdan Euro Trade SRL și alte 26 de plăti făcute firmei unde nora sa era administrator.

Zonele cele mai frumoase ale Snagovului au fost date celor cu funcții, bani și putere. Este de notorietate dosarul DNA în care apar Remus Truică și Prințul Paul de România, care are ca subiect retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa și a unei părți din Pădurea Snagov.

Paul de România a primit în primă instanța 3 ani cu supendare, iar Remus Truică 4 ani cu executare, pentru presupuse ilegalități comise în pădurea Fundul Sacului din Snagov, care avea statut de rezervație științifică. În acest dosar, apar și alte nume controversate - analistul politic Dan Andronic sau cetățenii israelieni Benjamin Steinmetz și Tal Silberstein.

Dacă în perioada interbelică, dar și ulterior, în perioada comunistă, lacul Snagov era principala zona de agrement a bucureștenilor, astăzi a devenit un lac aproape închis, turiștii nemaiavând acces decât într-o zonă restrânsă. Actualul primar se laudă cu una dintre puținele sale investiții - un ponton betonat, care nu respectă nici măcar norme ecologice. Mulți dintre cei care au cumpărat acolo sunt de bună credință, astăzi pe lac fiind peste 500 de pontoane private.

Pe malul lacului există o plajă la care turiștii aveau acces și care a fost vândută în condiții dubioase. Compania care a cumpărat 13,5 hectare în cea mai bună zonă a Snagovului, Captain Port Service, era deținută de Sorin Roșca Stănescu și de fostul deputat PSD Viorel Gheorghiu, nimeni altul decât ginerele fostului președinte al Consiliului Județean Ilfov, Bebe Ivanovici.

Sorin Roșca Stănescu:

“-O firmă în care eram și eu acționar cu 40 la sută - Captain Port - s-a înscris, a câștigat licitația la suma cerută de primărie, a plătit toți banii, cu bani de acasă și cu bani de la bancă…

-Erați asociat cu Viorel Gheorghiu și cu Mircea Andrei.

-Da, s-au plătit toți banii primăriei. Conform caietului de sarcini se putea construi P+4, noi voiam să facem o dezvoltare turistică acolo, locul era foarte bun pentru sporturi nautice.

-Primiserăți și autorizații de construcție acolo?

- Nu, prin caietul de sarcini era obligația primăriei de a ne da, primăria nu ne-a dat nimic, n-am înțeles ce s-a întâmplat și ne-a băgat în criză financiară. Societatea a dat faliment și în momentul asta tot ștrandul asta Snagov este luat de un lichidator.”

Dar, cum a putut vinde Primăria acest loc? Actualul primar e unul dintre consilierii care a votat ca ștrandul să fie vândut.

Marian Oancea, primar Snagov:

“-Cum a fost vândut?

-Afost vândut cred că prin 2008 de vechea conducere a primăriei. Am ajuns la concluzia că ar fi bine să luăm o sumă de bani pe parcul acesta și să facem investiții la nivel de comună. Eu eram în Consiliul Local și v-am spus că a fost vândut de către o societate.

-Pe ce sumă?

-7 mil. euro. Bani mulți și bani frumoși.”

Sorin Roșca Stănescu: “Problema este următoarea, noi am descoperit de ce primăria nu ne-a dat autorizație de construcție și de ce nu s-a făcut această investiție, care era foarte bună pentru întregul Snagov. Pentru că nu avea dreptul să vândă terenul. Primăria a vândut o bucată de pământ, ștrandul Snagov, care nu i-a aparținut niciodată.”

În acte, pădurea din nordul lacului Snagov aparține statului român, prin Romsilva.

Sorin Roșca Stănescu: “Primăria a vândut ceea ce nu avea dreptul să vândă și după ce escrocheria a ieșit la lumină, între ei, că noi n-am știut nimic, au refuzat să dea autorizație de construcție, pentru că nu aveau dreptul să dea autorizație de construcție.”

Constantin Turmac, Fundația Snagov: “Capacitatea de primire era cam de 11 mii de oameni numai pe partea de plajă, între 7-11 mii pe partea de parc, care e mai în spate. Avea încadrare de pădure, în care erau amenajate construcții provizorii sub formă de alei, stâlpi de iluminat, foișoare.”

Sorin Roșca Stănescu:

“-Un teren foarte mare în care se făcea o marina port, se făceau tot felul de sporturi nautice care se practică de obicei în asemenea locuri.

-Cine era primar?

-Nu mai știu să vă spun…

-Apostol Mușat.

-Cred că Mușat, eu n-am avut nicio apropiere față de nimeni…”

Ce nu-și mai amintește Sorin Roșca Stănescu este faptul că a fost asociat chiar cu Bogdan Mușat, fiul fostului primar, dar și cu Viorel Gheorghiu, ginerele fostului președinte al Consiliului Județean, într-o firmă cu sediul în Ciolpani, firma Bo-Na Co 95.

Sorin Roșca Stănescu: “Eu sunt un om care a ieșit în pagubă și are datorii la bănci în urma acestor escrocherii făcute de o primărie.”

Marian Oancea, primar Snagov: „Banca vrea banii, pentru că nu le-au fost achitați banii împrumutați, iar Roșca Stănescu cere banii de la noi, că nu am respectat datele contractuale...”

Sursa: Pro TV