Cum s-a schimbat fața României, datorită banilor europeni. Investiții masive în spitalele din Bihor, Sibiu sau Vâlcea

×
Codul embed a fost copiat

”Hemoragie de bani în sănătate”, PARTEA I. Au trecut 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar, dacă tragem linie, țara noastră a ieșit pe plus.  

Peste 60 de miliarde rămași, dacă scădem contribuția țării noastre de aproape 30 de miliarde, s-au dus spre drumuri, canalizări, agricultură sau sănătate.

EU Yes la VOT este seria de reportaje prin care vă arătăm cum s-a schimbat fața României în ultimii ani. Iar prima oprire o facem la spitalele județene, unde e cea mai mare nevoie de investiții, căta vreme spitalele regionale promise de aproape 20 de ani de aleșii noștri se tot lasă așteptate.

Vestea bună e că au început lucrările la Iași, însă finanțările europene importante pentru aceste obiective au fost pierdute.

România alocă mai puțin de jumătate din media europeană pe cap de locuitor pentru sistemul de sănătate, așa că fondurile europene sunt vitale pentru a ține în viață un sistem aproape de colaps.

Citește și
spital
De ce lucrează medicii și la stat și la privat? Raport OMS: Cum este reglementată practica duală în alte țări
Ciclonul care afectează Europa ajunge și în România: „Ne așteptăm la un grad ridicat de instabilitate”. Regiunile vizate de furtuni

Cei mai mulți bani s-au dus spre spitalele județene din Bihor, Sibiu, Bistrița sau Vâlcea. Cel din urmă are o față nouă din 2018 când s-au închis lucrările de renovare.

Dan Ponoran, managerul Spitalului Județean Vâlcea: ”Mergem de sus până jos. E un spital care s-a făcut complet cu fonduri europene, proiectul s-a încheiat în 2018, valoare 17 milioane de euro, absorbit în integralitate.”

Un spital județean cu bune și rele, după cum recunoaște chiar directorul, care știe că la capitolul personal mai are de lucru.

Sunt prea puțini specialiști, iar în formularele de feedback sau pe rețele sociale oamenii reclamă atitudinea unor cadre medicale. Semn că degeaba e noua casă dacă obiceiurile nesănătoase rămân.

Dan Ponoran, managerul Spitalului Județean Vâlcea: ”Nu pot să fiu dădacă, ca să stau lângă 200 de oameni să văd ce face fiecare. Dar pot să vă spun că, dacă se întâmplă, sunt coduri cu tot ușorul izolat.”

Intră într-un salon cu patru paturi, o mămică veghează somnul fiicei internată ca să-i fie scoasă o tijă metalică. Femeia vorbește deschis despre cum a ajuns în weekend la spital și pentru că nu erau medici a fost direcționată spre Craiova.

Dan Ponoran, managerul Spitalului Județean Vâlcea: ”Nu avem chirurgi pediatri, trebuie doi. Și atunci, automat, cu doi chirurgi pediatri nu putem să ținem în linia de fapt de 30 de zile pe lună.”

Spitalul din Craiova e în subordinea Ministerului Sănătății.

Ambulatoriul a fost modernizat cu 7 milioane de euro în exercițiul financiar trecut. În rest, spitalul n-a beneficiat de prea mari investiții. Asta și pentru că din 2005 se vorbește despre construirea unui spital regional la Craiova alături de Cluj și Iași.

La fiecare tur de alegeri în ultimii 19 ani, oficialii mergeau pe terenuri virane să anunțe începerea construcțiilor.

Mai mult, au existat finanțări europene în valoare de un miliard și jumătate de euro care au fost pierdute din cauza incompetenței decidenților. S-au plătit studii de fezabilitate de zeci de milioane de euro care au expirat.

În urmă cu două săptămâni la Iași au început lucrările regionalului care va avea 120 de mii de metri pătrați și care va costa aproape 700 de milioane de euro. Dar finanțarea europeană va reprezenta doar 20% din suma totală, restul sunt de la bugetul de stat și din împrumuturi.

Ministrul Sănătății anunță că vor începe curând lucrările și la Cluj și Craiova.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: ”Iar finanțarea va fi făcută, și asta este, mă rog, cred că e foarte important, fonduri europene, nerambursabile, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și de la Bucureștiul de Stat. E totuși o pierdere pentru statul român, că nu au fost făcute pe fonduri europene. Am un rugăminte. Nu pot să fac comentarii legate de activitatea predecesorului.”

România a avut șansa unei reforme profunde în sănătate dacă erau accesate toate sumele nerambursabile. În lipsă, ne mirăm la ce s-a făcut și sperăm la mai mult.

La Vâlcea autoritățile au reușit să atragă sume importante pentru spital, ambulatoriu, secția de terapie intensivă și viitorul bloc operator care va beneficia de o clădire nouă, iar pentru asta s-au alocat 7 milioane de euro.

Încă 2 milioane au fost alocate reabilitării secției de terapie intensivă ce va fi dată în folosință săptămâna viitoare.

Drumul spre noua secție e un soi de portal care ne transpune în 2017, înainte de investițiile cu fonduri. Cu baia în capătul holului, aparatura veche și atmosfera dezolantă. Noile condiții îi fac pe oameni să nu mai aglomereze marile centre universitare.

În ambulatoriu e forfotă mare, pentru că noile cabinete urmează să fie inaugurate săptămâna viitoare.

Dr. Maria Nicula, medic de medicina muncii: ”Avem tot ce ne trebuie pentru un cabinet de medicina muncii.”

Tinerii medici populează în proporție de 70% din centrele universitare, așa că atragerea spre spitalele din provincie e o provocare, așa că încearcă să-i atragă oferindu-le în primul rând condiții bune de lucru. În plus, chiria le este plătită de spital.

Din sud, ne mutăm în nord, la Baia Mare. Aici, o finanțare de aproape 2 milioane de euro a transformat radical sistemul energetic al spitalului. 900 de panouri fotovoltaice asigură 16% din consumul unității sanitare.

Alexandru Oros, managerul Spitalului Județean Baia Mare: ”Am făcut și o evaluare pentru primele trei luni ale anului și avem o producție de 110 mii de lei în cele trei luni. Asta înseamnă 16% din consumul spitalului.”

Investiții în valoare de aproape 15 milioane de euro s-au făcut la Baia Mare prin 14 proiecte cu finanțare nerambursabilă. Banii economisiți sunt direcționați spre cumpărarea de aparatură.

Alexandru Oros, managerul Spitalului Județean Baia Mare: ”Avem secții unde n-avem cea mai de top, dar cu economia făcută din consumul de energie electrică cumpărăm și reînnoim toată aparatura.”

Prin Programul Operațional Infrastructura Mare au fost finanțate 408 proiecte de sănătate cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, iar o bună parte din sume au fost atrase prin programele destinate consolidării infrastructurii medicale post Covid.

În pandemie, mai multe spitale au fost în centrul unor scandaluri. Spitalul Județean Sibiu a fost unul dintre ele. În 2021 o fostă angajată a reclamat că pacienții erau neglijați și legați de paturi. Rudele au depus plângere, iar parchetul a deschis dosare pentru ucidere din culpă.

Medicul militar Dorin Chelcea a preluat spitalul în plină criză.

În cei trei ani de când e la conducere a deschis șantiere în mai toate secțiile și încearcă să repună spitalul pe piloni de încredere, deși spune că e greu să conduci o uzină de sănătate cu 3000 de angajați.

12 milioane de euro au fost atrase pentru aparatură medicală prin programele post covid. Iar cu 1.600.000 s-a refăcut secția de primiri urgente care a fost extinsă și unde sunt primiți în fiecare an 70 de mii de pacienți.

Bogdan Csillag, medic șef UPU Sibiu: ”Aici totul s-a modernizat, erau niște circuite destul de vechi. Marele avantaj pe care îl vedem noi ca medici, în primul rând, este acest aparat, cum zic, tăcutul care este aici, pot veni din fondurile europene și, bineînțeles, s-a extins sub punct pentru a avea posibil acestui aparat tunelat.”

Oana Popa este funcționar public și încă din perioada de preaderare lucrează în direcția care scrie proiecte pentru fondurile europene. În cei aproape 18 ani de când suntem membrii ai UE, timpii de aprobare ai finanțărilor s-au redus considerabil.

Oana Popa, directoare Direcției Strategii a CJ Sibiu: ”Uniunea stabilește anumite priorități, iar în funcție de prioritățile acestea se dau banii. Se dau între ghilimele, pentru că banii se câștigă de la Uniunea Europeană, nu se dau așa. Trebuie să pregătești proiecte foarte bune, trebuie să întrunești punctajele și apoi trebuie să le implementezi. Cu destul de multe sacrificii, pentru că trebuie să fii foarte disciplinat, foarte strict în ceea ce privește partea de implementare ca să nu ai probleme la sfârșit.”

Oana Popa, alături de echipa ei, a reușit să atragă 75 de milioane de euro pentru reabilitarea județeanului și a spitalelor de psihiatrie și Pneumoftiziologie.

Cea mai spectaculoasă transformare e în secția de chirurgie care funcționează într-o clădire de la începutul secolului trecut.

Transformări au suferit și secțiile de cardiologie, dermatologie sau ambulatoriul. Dar pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple oamenii din direcțiile județene trebuie să se implice, să urmărească fiecare axă de finanțare, să știe să scrie proiecte, să fie dedicați.

Oana Popa, directoare Direcției Strategii a CJ Sibiu: ”Și mi se pare așa. Cumva. Și dacă nu pui suflet, nu faci nimic. Nu faci nimic. Și mai ales dacă e mentalitatea aia că funcționarii publici, administrația publică, nu peste tot te aplică. Că dacă pui suflet și ai o echipă și vrei să faci lucruri, poți să faci. E o provocare tot timpul asta pe fonduri europene.”

Articol recomandat de sport.ro
Un europarlamentar intră în acționariatul lui CFR Cluj: ”Nu poți să refuzi o astfel de ofertă!”
Un europarlamentar intră în acționariatul lui CFR Cluj: ”Nu poți să refuzi o astfel de ofertă!”
Citește și...
Doar 11 spitale din cele 21 aflate pe lista Ministerului Sănătății sunt în renovare. Restul riscă să piardă finanțarea
Doar 11 spitale din cele 21 aflate pe lista Ministerului Sănătății sunt în renovare. Restul riscă să piardă finanțarea

Sistemul de sănătate din România ar putea fi reformat dacă autoritățile înțeleg că banii europeni sunt vitali, așa cum este oxigenul.

De ce lucrează medicii și la stat și la privat? Raport OMS: Cum este reglementată practica duală în alte țări
De ce lucrează medicii și la stat și la privat? Raport OMS: Cum este reglementată practica duală în alte țări

În multe state, medicii lucrează și la stat și la privat, iar interzicerea acestei practici ar goli spitalele publice. Doar că în alte țări, situația este bine reglementată și pacienții nu sunt forțați să meargă la privat.

Gabriel Liiceanu: Politicienii au furat sume “înspăimântătoare” - cât 400 de spitale, 600 de școli și 1.700 km de autostradă
Gabriel Liiceanu: Politicienii au furat sume “înspăimântătoare” - cât 400 de spitale, 600 de școli și 1.700 km de autostradă

Clasa politică din România, „care ne-a adus pe primul loc în clasamentele de corupție ale Europei”, a furat în ultimii 34 de ani sume “înspăimântătoare”, cu care am fi putut construi 400 de spitale de top, 600 de școli și 1700 km de autostradă.

Medicii tineri vor să plece din România din cauza condițiilor din spitale. Țara europeană în care primesc și 10.000 euro/lună
Medicii tineri vor să plece din România din cauza condițiilor din spitale. Țara europeană în care primesc și 10.000 euro/lună

Scad ofertele de muncă pentru personalul medical care vrea să lucreze în străinătate, însă doctorii tineri nu și-au schimbat dorința de a pleca peste hotare.  

Recomandări
De ce vicepremierul Slovaciei nu a preluat până acum atribuțiile oficiale ale prim-ministrului Fico, împușcat în stradă
De ce vicepremierul Slovaciei nu a preluat până acum atribuțiile oficiale ale prim-ministrului Fico, împușcat în stradă

Bărbatul arestat pentru tentativa de asasinare a premierului slovac a apărut, sâmbătă, pentru prima oară în fața judecătorului.

Cum a fost filmată bona de 69 de ani lovind copilul de un an aflat în grijă. „Treci și bea lăptic! Taci! Taci! Gata!”
Cum a fost filmată bona de 69 de ani lovind copilul de un an aflat în grijă. „Treci și bea lăptic! Taci! Taci! Gata!”

O femeie de 69 de ani, angajată bonă de o familie din București, a fost reținută de poliție și acuzată că a lovit copilașul de 1 an și două luni, pe care trebuia să-l îngrijească. Acum este cercetată sub control judiciar.

Mircea Geoană: sistemul de vot din România, cel mai primitiv din Europa. De ce l-a invocat pe Bill Gates
Mircea Geoană: sistemul de vot din România, cel mai primitiv din Europa. De ce l-a invocat pe Bill Gates

Sistemul de vot din România este cel mai primitiv din toată Europa, crede Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a vorbit despre „democratizarea votului”.