Doar 11 spitale din cele 21 aflate pe lista Ministerului Sănătății sunt în renovare. Restul riscă să piardă finanțarea
Sistemul de sănătate din România ar putea fi reformat dacă autoritățile înțeleg că banii europeni sunt vitali, așa cum este oxigenul.
Uniunea Europeană a alocat peste două miliarde de euro pentru construcția și renovarea de spitale și dotarea acestora cu aparatură.
După ce Uniunea ne-a luat înapoi 700 de milioane de euro, pe lista Ministerului Sănătății au rămas 21 de unități sanitare, iar în multe județe din țară ar fi trebuit să vedem șantiere impresionante, mai ales că ni s-a impus un termen ferm pentru finalizarea lor: decembrie 2026. În realitate, doar la 11 se lucrează. Restul încă întocmesc acte, sau - mai grav - n-au mișcat nimic și riscă să piardă finanțarea.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
21 de unități sanitare noi, 69 de ambulatorii și mii de cabinete medicale renovate toate cu bani din Programul Național de Reziliența anunțau acum 3 ani autoritățile. România primește de la Uniunea Europeană 2 miliarde 450 de milioane de euro. Până la finalul programului mai sunt doi ani și jumătate și ne-am aștepta ca în toate obiectivele să fie șantiere în plină desfășurare.
La Cluj, lângă grădina botanică se construiește cea mai modernă clinică de neurochirurgie din țară, cu o finanțare de aproape 40 de milioane de euro.
Prof dr. Stefan Florian, medic neurochirurg: „Spitalul va avea 105 paturi, din care 26 terapie intensivă și 79 de paturi pe secție.”
Clădirea va avea toată tehnologia de vârf necesară intervențiilor, dar are nevoie și de personal.
Prof dr. Stefan Florian, medic neurochirurg: „Medicii vor dori să se întoarcă la asemenea condiții.”
Șase proiecte au fost scoase din lista celor 27 aprobate inițial din cauza riscului de nerealizare, după ce Uniunea a ajustat sumele alocate României din cauza schimbarii indicatorilor economici, iar Guvernul a decis să taie cea mai mare sumă de la Sănătate, adica 700 de milioane de euro.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Deci ei pot să meargă, îi finanțăm din PNRR dacă își fac indicatorii, dacă nu găsim altă sursă de finanțare să continue aceste construcții.”
11 obiective din PNRR sunt în faza de șantier și sunt șanse să fie predate până la sfârșitul anului 2026. Alte 5 au documentația realizată și licitațiile adjudecate, dar sunt ușor întârziate și ar trebui să recupereze din decalaj, iar pentru alte 5 sunt riscuri să nu fie realizate.
Alexandru Rogobete, secretar de stat: „Adică cât ți-am zis, mai e jumătate din 2024, 2025, două ani și jumătate. Da, gândiți-vă, ea este adevărat, pare puțin și pare imposibil. Dar anul trecut la Timișoara, pentru centrul de arș au început lucrările pe 8 iunie. Anul acesta, dacă vă duceți acolo, o să vedeți că construcția este deja la etajul 4. Ritmul de construcție, tehnologia de acum. Accelerează lucrurile într-un admort. Într-adevăr, nici nouă nu ne-a venit să credem, că n-am fost la Timișoara după patru luni și erau deja la parter. Toți ne dorim asta. Eu cred că se vor întâmpla. Sunt optimist.”
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Peste 2 miliarde de euro avem semnat de contract. Și nu e vorba numai de spitale. E vorba și de 69 de ambulatorii de specialitate. 2600 de cabinete de medicină de familie. Apropo de asta, să știți că e o problemă cu finanțarea. De ce? De ce? Pentru că cinci medici cu care noi am vorbit, susțin și-au făcut lucrări de modernizare, de ani în ori, și de zece luni așteptă de cumperea facturilor. Nu, cred că e un timing. O să vă spună colegul meu exact din punct de vedere tehnic.”
Așteptăm răspunsul, însă până atunci facem o oprire într-o clădire din Iași, în cabinetul unei doctorițe care încearcă să ia legătură cu cineva din minister. În legătură cu banii, deranjează cei 15 mii de euro pe care ar fi trebuit să-i primească de mult.
Dr. Cristina Gavril, medic de familie: „Din Iași vă sun. Când se vor deconta?”
Dr. Anca Deleanu, medic de familie: „N-am primit niciun feedback și nici n-am avut cu cine colabora de la Ministerul Sănătății pentru a vedea dacă într-adevăr documentele pe care le depunem.”
Ne întoarcem la Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care susține că 800 din cei 2.600 de medici au primit banii.
Alexandru Rogobete, secretar de stat: „Și au existat o serie de probleme la început, în sensul că procedurile derulate de către aceștia nu erau conforme. Oamenii se plâng, ei întreabă pe medic și nu răspunde nimeni dacă sunt conforme sau nu. Bine, imaginați-vă că sunt 2.700-2.650 de medici de familie cu care lucrăm în paralel. Și este normal să apară astfel de întârzieri în răspunsuri.”
Programul Național de Reziliență ar trebui să schimbe radical sistemul sanitar din România, iar 2026 nu e foarte departe. Responsabilitatea e acum în mâinile autorităților, ministrul Sănătății, președinții Consiliilor Județene sau primari care prin acest program pot trece examenul de competență în fața celor care i-au ales să-i conducă.
