Copii loviţi cu un vătrai de fier de bunica lor. Femeia a scăpat de proces. "Nu i-am bătut bestial, am dat şi eu..."
CRESCUŢI CU FRICĂ, partea a II-a. Loviţi cu un vătrai de fier, până când un frate mai mare a intervenit şi a fost lovit la rândul lui . El a şi filmat scenele în care bunica, ce îi avea în plasament pe nepoţi, îi bate pentru că s-ar fi jucat cu o petardă.
Violența bunicii ridică mari semne de întrebare asupra evaluărilor psihologice prin care a trecut înainte a lua copiii, şi mai ales asupra felului în care specialiştii de la Protecţia Copilului au făcut evaluările semestriale. Pentru că, deşi în teorie există o lege care îi apără, n-are cine să o aplice. Scenele sunt cu un puternic impact emoţional.
Anul trecut, 220 de copii au intrat în atenţia autorităţilor că ar fi fost exploataţi prin muncă, iar 1236 de copii au intrat în atenţia autorităţilor pentru că au fost bătuţi. 20% au ajuns în centre de plasament, restul au fost reintegraţi în familie şi sunt în monitorizare, care de multe ori se face de formă şi de oameni care n-au pregătirea necesară.
Aceşti copii erau în monitorizare la protecţia copilului pentru că erau în plasament la bunică. Teoretic, periodic primeau vizitele celor de la protecţia copilului. Imaginile surprinse de un frate mai mare venit în vizită ne arată cum bunica îi loveşte cu un vătrai de fier.
Iulian, fratele mai mare: „Din instinct am scos telefonul şi am început să filmez şi când am văzut că lucrurile se agită am băgat telefonul în buzunar şi am intervenit. Mi-am apărat unul dintre frăţiori şi mi-am luat un scaun în spinare. Era destinat pentru copil, să-mi mulţumească mie că altfel îşi lua scaunul în cap. Pe unul dintre ei pe cel mai mic ..i-a dat în zona tâmplei, era vânăt la ochi, vânăt ca lumea. Ea a declarat şi la poliţie că s-au împiedicat şi au căzut ei.”
„Te omor şi pe unul şi pe altul. Al dracu să fiţi ca nu sunteţi în stare să închideţi o uşă după voi, intra găinile şi pisicile după voi. Ai dracu de destrăbălaţi, unu nu mai iese afară din casă.”
Băiatul a postat imaginile pe internet. Protecţia copilului Teleorman s-a sesizat şi au scos copiii din casa femeii. La dosarul lor, rapoartele colegilor erau favorabile bunicii.
- Gata, lasă-I!
- Dacă spun că te omor că te contrazici cu mine îţi dau eu ţie. Ai început să dai la mine. (...) dacă nu te mănânc eu pe tine. Eu te mănânc de beregată pe tine.
- Îi dau cu ciocanul în cap şi-l omor. Al dracu ceva…
Comunitatea n-a reacţionat niciodată la abuzurile femeii. Nici n-ar fi avut cui, pentru că la primărie nu există asistent social profesionist. De aceea, am vrut să vorbim cu primarul ca să înţelegem când va rezolva această problemă.
Când ne vede, primarul urcă în maşină şi pleacă în trombă.
Chiar primarul era. Iar birul dat cu fugiţii poate fi un răspuns la problemele pe care le are comunitatea pe care o conduce.
Copiii sunt îngrijiţi. Asta e important pentru cei de la protecţia copilului. Să fie curaţi şi să aibă spaţiu locativ.
Nu există repercursiuni în cazul copiilor bătuți
Nimeni nu se gândeşte la repercursiuni în cazul copiilor bătuţi, pentru că nu prea există. Femeii i s-a deschis atunci un dosar pentru rele tratamente, dar n-a fost trimisă în judecată. Autorităţi, vecini, oameni ai legii, închid ochii.
Alexandru Georgescu, profesor la Institutul Național al Magistraturii:
„Sunt infracţiuni comise în intimitate, sunt greu de dovedit, chiar ai nevoie de poliţişti şi procurori specializați care să știe să administreze probe, ele mulţi ani şi încă sunt lăsate, ele au fost gestionate pe prima treaptă, au fost şi sunt încă lăsate în gestiunea secţiilor de poliţie. Ideea e că mulţi nu ştiu cum să-l abordeze”
Alexandru Georgescu a fost prim procuror la Parchetul Capitalei şi în ultima perioadă s-a specializat în spețe legate de copii. Tot el e parte dintr-un grup de lucru la Ministerul Justiției unde se discută elaborarea unui ghid valabil pentru toate instituţiile statului care ar trebui să apere copiii. Pentru că în acest moment, nimeni nu-şi asumă pe deplin responsabilitatea lor.
Stelian Ion, ministrul Justiției: „Oamenii să ştie ce au de făcut, la cine pot apela, să nu stea atunci să se scarpine în cap, ce am de făcut, impresia mea e că aşa se întâmplă acum, altfel n-am propune astfel de ghid”
De multe ori, cei care întocmesc rapoarte favorabile părinţilor sau tutorilor nu suportă consecințe în cazul în care se descoperă un abuz.
Florica Cherecheș, președintele ANPDCA: „N-aş acuza instituțiile de lipsa de preocupare. Avem proceduri clare”
Reporter: Sunt aplicate ?
Florica Cherecheș: „Sunt aplicate în măsura în care se doreşte, este posibil să se mai închidă ochii
(...) Eu sper că la un moment dat să nu mai închidă ochii”
Bunica celor doi băieţi a trecut cu bine de toate evaluările. Azi spune că regretă că i-a bătut atunci pentru că se jucau cu o petardă lângă coceni de porumb.
Bunica: „Ei s-au băgat în șura aia. Era să dea foc la șura aia şi am luat o cocean şi le-am dat peste hăinuţe
Am cerut eu acordul să mi-i lase mie copiii. Copiii ajung vai de mama lor. Eu eram bunica lor, nu i-am bătut bestial, i-am dat şi eu o joardă să nu mai facă aşa ceva. Nu mă gândeam că asta...”
Reporter: Ăla mare zicea că i-aţi batut cu un vătrai...
Bunica: „De unde? I-a dus la spitalul Caritas le-a făcut evaluare şi nu au găsit niciun deget pe ei negreala.”
Reporter: Cu copiii aţi mai vorbit?
Bunica: „Nu mai îmi deschideţi rana, da? Nu mai pot de focul lor, am crezut că mor, să mă duc şi pe instanţă să fac şi puşcărie, de ce, doamnă?
Că dacă era mamă-sa cu milă, nu-i dădea de prima dată la protecţia copilului. Şi îi ţinea lângă ea. Îmi pare rău, şi regret până m-oi duce lângă taică-su. Nu m-am gândit că păţesc aşa ceva. Nu mai pot, cui rămân toate asta”
Copiii au fost luaţi atunci în regim de urgenţă de protecţia copilului. Managerul de caz nu a fost sancţionat pentru că nu a sesizat că băieţii sunt abuzaţi.
Mugurel Putineanu, director adjunct DGASPC Teleorman: „Asistentul social a stat de vorbă cu copilul, când se face verificarea, se stă de vorbă cu bunicii şi cu copiii separat. Chiar şi copiii au recunoscut atunci că a fost prima dată”
Specialiştii spun că e foarte puţin probabil să existe o singură dată, când vorbim despre astfel de violențe.
Alexandru Georgescu, profesor la Institutul Național al Magistraturii: „O bătaie poate să fie foarte urâtă, dar probabilitatea mare este să fie un obicei, nu un incident izolat.”
Unde au fost reintegrați copiii de Protecția Socială
Mugurel Putineanu, director adjunct DGASPC Teleorman: „În 2017 s-a făcut reintegrarea la mamă. Mama având condiţii s-a făcut reintegrarea prin instanţă”
Am vrut să vedem în ce condiţii au fost reintegraţi copiii. Casa mamei e undeva la marginea satului şi e o locuinţă ce pare în construcţie. O vecină ne întreabă suspicioasă pe cine căutăm. Ne spune despre mama băieţilor, care are în grijă şase prunci, că e plecată în sat cu treabă. Lângă ea, e sora mai mică a băieţilor.
- Sunt bine copiii, e fetița lor
- Unde sunt copiii?
- La şcoală.
Unul dintre băieţii bătuţi de bunică vine la un moment dat de la şcoală şi ne spune că de fapt nu acolo locuiesc, ci în casa unor rude, unde au condiţii. Oricum, n-are cine să verifice pentru că după şase luni de la reintegrare au ieşit din monitorizarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului. Rămâne de văzut în ce măsură abuzurile suferite îşi vor pune amprenta pe viaţa lor de adulţi.
Diana Stănculeanu, psiholog de copii: „Avem copil care creşte, preia comportamentul abuziv şi devine un nou abuzator pentru că pe termen mediu şi lung avem internalizări pe model de victimă şi perpetuare a abuzului, devin abuzator sau rămân în poziție de victimă”.
