Cum era să fie furată Casa Constantin Brâncuși. ”Au venit cu 25 de mașini”
Valori în paragină, partea II. În Olanda, autorităţile transformă în atracţie turistică orice a fost atins măcar o singură dată de marele Van Gogh. În România, centrele de informare turistică stau cu lacătul pe uşă.
La Târgu Jiu, în plin an centenar, Coloana Infinitului aşteaptă să fie restaurată. Au apărut pete negre de la infiltraţii. Primarul spune că n-are niciun proiect pentru restaurare, poate la anul.
Hobița ține de comuna Peştişani. Localitatea are un centru turistic construit din fonduri europene. În 2013 l-am filmat cu lacătul pe uşă.
Cosmin Pigui este actualul primar. Spune că ne-am nimerit fix în ziua în care singura angajată avea altă treabă.
Reporter: “Pe turism aveţi pe cineva specializat?”
Cosmin Pigui: “Nu!”
L-am rugat pe primar să ne arate ce pliante despre Brâncuşi le oferă turiştilor atunci când centrul este deschis.
Primar: “Marian, pliantele noastre unde sunt mă? Da, făcute de Cristina. De ce nu sunt aici? Le-aţi terminat... Marian, cu tine vorbesc, aţi terminat pliantele?”
Apare şi Marian cu un pliant improvizat.
Olandezii spun că în ţara lor natală orice loc atins de un mare artist devine obiectiv turistic.
La fel ca Brâncuşi, Van Gogh s-a născut tot la sat, dar în Olanda. Acolo, autorităţile au făcut o pagină de internet dedicată tuturor locurilor care au avut până şi cea mai mică legătură cu Van Gogh. De la casa în care a copilărit până la şcoala în care a învăţat. Şi la Hobița se poate face un asemenea traseu.
La Hobița, la câteva case de muzeu găsim monumentul istoric B - 09493 - Casa "Constantin Brâncuşi". Aşa apare această clădire în documentele oficiale ale Ministerului Culturii. A fost casa surorii lui Constantin Brâncuşi, pe care a ridicat-o din bârnele casei în care s-a născut sculptorul în 1876. Localnicii povestesc că în urmă cu mai mulţi ani cineva a încercat să fure casa.
Localnic: “A venit cu 25 de maşini, le-a băgat aici, aşa. Noi n-am ştiut. Legase câinele de un corcoduş ca să nu latre la ei. Începuseră să doboare bârnele jos, noaptea la 1. Ne-am şi speriat la unu noaptea.”
An de an casa se degradează. Lemnul putrezeşte, grinzile cad, buruienile cresc. Am filmat casa în 2013. De atunci 3 din cei 4 pereţi s-au prăbuşit.
La capătul uliţei se afla un zăvoi. Şi acest loc a avut o însemnătate aparte pentru tânărul Brâncuşi.
Alţii ştiu să facă bani din piatră seacă, noi nu ştim să o valorificăm nici măcar pe cea sculptată. În anii 1980 comuniştii şi-au dat seama de potenţialul cultural şi turistic al satului Hobița aşa că au organizat în pădurea de la marginea localităţii o tabără de sculptură.
Zeci de artişti veneau aici în căutarea inspiraţiei şi ne lăsau drept moştenire lucrările lor de artă. Peste 20 de sculpturi. După anii 1990 au fost lăsate de izbelişte. Unele măcinate de vreme, altele furate.
Mergem mai departe, în căutarea acoperişului casei din Hobița. Am aflat că adună praf într-un depozit al primăriei.
De ani de zile, autorităţile bat pasul pe loc într-un loc încărcat de istorie, poveşti şi potenţial turistic. Cu mult mai puţin, alte ţări atrag turişti cu sutele de mii.
În Belgia, o casă în care Van Gogh a locuit 3 luni a fost transformată în muzeu. Noi mergem în Târgu Jiu unde suntem întâmpinaţi de aceleaşi panouri decolarate şi ruginite pe care le-am filmat şi în 2013. În centrul oraşului, casa în care Brâncuşi a locuit nu 3 luni, ci 2 ani stă cu lacătul pe uşă.
Din 2015, Parlamentul a votat legea privind înfiinţarea Muzeului Brâncuşi. În această casă trebuia să fie sediul.
Comsin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj: “Clădirea este predată la Ministerul Culturii de 2 luni.”
Reporter: “Clădirea e goală?”
Cosmin Popescu: “Da, e goală, mai departe va fi promovată o Hotărâre de Guvern.”
Ansamblul Monumental din Târgu Jiu, adică Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului sunt cele mai mari capodopere ale lui Brâncuşi. Din 2013, Guvernul încearcă să le includă în patrimoniul UNESCO, deocamdată fără succes. Am vrut să vedem cum este valorificat potenţialul turistic al monumentelor unice în lume. Am urmat indicatoarele către centrul turistic.
Reporter: “Sun în legătură cu centrul turistic, e deschis?”
Angajat: “Centrul de informare, da, trebuie să fie acolo un coleg.”.
Reporter: “Sunt aici şi nu-i nimeni”.
Angajat: “Sunteţi acolo, nu-i nimeni? Vă trebuie ceva de acolo?”
Reporter: “Voiam pur şi simplu să-l vizitiez.”
În cele din urmă apare o angajată care ne informează că centrul turistic a fost preluat de altă direcţie a primărieI şi şi-a mutat sediul. Mergem şi acolo.
Angajat: “Noi suntem centrul de informare şi promovare turistică, avem magneţi să vă oferim gratuit. Avem hărţi cu prezentarea oraşului care, pe verso, are o mică descriere a fiecărui obiectiv turistic. Coloana, poarta, biserica. O mică descrie în limba romană şi limba engleză, harta oraşului.
Eu sunt ghid turistic, merg cu toate grupurile care vin în acest oraş. Le oferim aceste suveniruri gratuit. Acest pliant a fost realizat de centrul nostru tradus în engleză, germană, spaniolă. Iarăşi avem proaspăt aceasta broşură cu cazare, tot ce trebuie.”
Ca într-un teatru absurd, primăria Târgu Jiu are în subordine două direcţii şi două centre turistice. Cel spre care duc toate indicatoarele nu mai are nimic de oferit, celălalt este ticsit cu lucruri utile, dar se află în afară traseului turistic.
Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: “Această problemă cu indicatoarele într-o perioadă imediat următoare o să o remediem.”
Reporter: “De ce nu aduceţi materiale promoţionale?”
Marcel Romanescu: “Este o variantă şi o vom lua în calcul. Sunt 2 entităţi diferite, ambele sub primărie.”
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
