Legat cu o coardă de alți patru oameni și luminând drumul cu o lanternă frontală, autorul relatării traversează labirintul de crevase al ghețarului Lys, în masivul Monte Rosa. Grupul pornește de la ora 05:00 și urcă spre clădirea aflată la cea mai mare altitudine din Europa, potrivit BBC.
După ore întregi de mers, în depărtare apare refugiul Margherita. La prânz, grupul ajunge pe vârful Punta Gnifetti, la 4.554 de metri altitudine.
Clădirea metalică, îngustă și cu trei etaje, pare mai degrabă echilibrată pe marginea unei prăpăstii decât construită pe munte. Pe o parte se află o pantă abruptă acoperită de zăpadă, iar pe cealaltă se deschide un hău de aproape un kilometru.
Este Rifugio Capanna Regina Margherita, cea mai înaltă clădire din Europa și, totodată, un refugiu în care turiștii pot petrece noaptea.
Un refugiu construit pentru o regină
Masivul Monte Rosa se întinde de-a lungul graniței alpine dintre Italia și Elveția și include unele dintre cele mai înalte vârfuri ale Alpilor.
Pe Punta Gnifetti a fost construit un centru italian de cercetare științifică și un refugiu pentru alpiniști, care a primit numele Reginei Margherita de Savoia. Cunoscută pentru spiritul său aventuros, regina a insistat să urce personal până la refugiu la inaugurarea din 1893 și să petreacă acolo noaptea.
Mai bine de un secol mai târziu, refugiul continuă să fie folosit pentru cercetare, dar funcționează și ca unitate de cazare pentru alpiniști și turiști.
Aproximativ 30.000 de persoane ajung anual pe vârf, iar în jur de 4.000 rămân peste noapte.
Refugiul este deschis și are personal doar între jumătatea lunii iunie și începutul lunii septembrie. Vara poate găzdui aproximativ 70 de persoane.
Cei mai mulți turiști urcă împreună cu ghizi locali, iar pentru cei care vor să doarmă la refugiu este recomandată o excursie de trei zile. Sunt necesare haine de iarnă, bocanci solizi și colțari.
Urcarea până la peste 4.500 de metri
Traseul descris începe în satul italian Alagna Valsesia, de unde mai multe telecabine urcă până la Punta Indren, la 3.275 de metri.
Prima zi presupune doar aproximativ o oră de mers pe stâncă și gheață până la Rifugio Città di Mantova, aflat la 3.498 de metri. Aici, turiștii petrec prima noapte pentru a se aclimatiza.
A doua zi, alarma sună la ora 04:00. Alpiniștii își fixează colțarii pe bocanci și se leagă între ei cu corzi, o măsură de siguranță în cazul în care cineva ar aluneca într-o crevasă.
Urmează traversarea ghețarului, printre crăpături adânci, apoi o urcare printr-un vast amfiteatru montan înconjurat de vârfuri de peste 4.000 de metri.
Ultima parte a ascensiunii este dificilă mai ales din cauza altitudinii și a senzației de vertij. Refugiul este atins după cel puțin două zile de urcare.
Cum este să dormi în cea mai înaltă clădire din Europa
În interior, refugiul pare mult mai sigur decât din exterior.
La parter se află o sală de mese, iar cele două etaje superioare sunt ocupate de paturi în stil dormitor comun. În serile aglomerate, toate locurile sunt rezervate.
Refugiul oferă inclusiv ciocolată caldă, pizza și alte produse, deși toate proviziile sunt transportate cu elicopterul.
Unul dintre administratorii refugiului spune că furtunile pot face clădirea să se zguduie și că, în timpul fenomenelor meteo severe, oamenii pot avea senzația că sunt complet izolați de restul lumii.
Altitudinea rămâne însă una dintre cele mai mari provocări. Unii turiști suferă de dureri de cap și greață, mai ales dacă nu s-au aclimatizat suficient înainte de urcare.
Experiența care îi apropie pe turiști
Viața în Capanna Margherita este una comunitară. Vizitatorii dorm în încăperi comune, uneori alături de șapte sau opt străini, și împart doar două toalete, fără duș.
Totuși, tocmai efortul comun de a ajunge până acolo îi apropie rapid pe turiști.
„Cea mai frumoasă parte pentru mine a fost să întâlnesc oameni din toată lumea care au venit aici să urce muntele”, spune Craig Shaw, un neozeelandez stabilit în Elveția.
În cele din urmă, farmecul locului nu vine doar din poziția spectaculoasă a refugiului, ci și din faptul că reușește să aducă împreună oameni din numeroase țări.
