O a treia aeronavă s-a izbit de clădirea Pentagonului, iar o alta s-a prăbușit într-un câmp, după ce pasagerii au încercat să preia controlul. A fost începutul unei noi ere în politica internațională, în securitate și în lupta împotriva terorismului. La 25 de ani distanță, imaginile acelei zile rămân gravate în memoria colectivă.
Pe 11 septembrie 2001, la ora 8:46 dimineața, pe coasta de est a Statelor Unite, ora 15:46 în România, un avion de pasageri lovea Turnul de Nord al World Trade Center, în New York. La bordul cursei American Airlines 11 erau 92 de persoane.
Inițial, totul părea un accident aviatic. Televiziunile din întreaga lume și-au întrerupt programele și au început să transmită imagini în direct cu fumul care ieșea din zgârie-nori.
Martor: „În timp ce treceam pe deasupra râului Hudson, puteam vedea fumul negru și dens, semn că incendiul continuă la World Trade Center”.
17 minute mai târziu, un al doilea avion, cursa United Airlines 175, lovește Turnul de Sud sub privirile a milioane de oameni.
De data aceasta, nimeni nu mai are dubii. America e atacată. Pe străzile din jurul World Trade Center, oamenii fug cât mai departe, în timp ce pompierii, polițiștii și echipele de salvare intră în clădirile în flăcări. În acea zi, Jeremy Brown filma tragedia pentru Associated Press.
Jeremy Brown, The Associated Press: „De îndată ce am văzut turnurile, am început să le filmez. Se vedea fumul care ieșea din partea de sus și conturul avionului care lovise clădirea. Era ireal. Absolut ireal”.
La etajele superioare, camerele de filmat surprind imagini teribile cu oameni blocați, care așteaptă salvarea până în ultima clipă. La ora locală 9:37, un al treilea avion, American Airlines 77, se prăbușește peste clădirea Pentagonului, în apropiere de Washington. 147 de oameni mor pe loc. Dar dezastrul e departe de a se fi încheiat.
La 9:59, Turnul de Sud se prăbușește. O jumătate de oră mai târziu, la 10:28, e rândul Turnului de Nord.
Jeremy Brown, The Associated Press: „Auzeam sirenele, iar în jur începeau să cadă resturi. Apoi am început să aud un vuiet, un zgomot profund. Un pompier care era în stradă a alergat spre mine și mi-a spus: „Ia-ți camera și urmează-mă!” Știa că turnul 2 urma să se prăbușească”.
Între timp, un al patrulea avion, United Airlines 93, cade pe un câmp din Pennsylvania, la 10:03. Pasagerii și membrii echipajului știau ce s-a întâmplat în New York și la Pentagon, așa că au încercat să preia controlul avionului de la răpitori.
11 septembrie 2001 a fost unul dintre marile momente de cotitură ale începutului de secol. Cei care au privit imaginile în direct au văzut istoria schimbându-se sub ochii lor.
În total, 2.977 de oameni au murit în atentate. Între ei, peste 400 de pompieri, polițiști și paramedici care și-au pierdut viețile încercând să îi salveze pe alții.
Dar tragedia nu s-a încheiat odată cu prăbușirea turnurilor. Fumul toxic a învăluit Manhattanul săptămâni întregi. În anii care au urmat, mii de oameni au murit din cauza bolilor asociate atacurilor, iar zeci de mii au fost diagnosticați cu afecțiuni respiratorii, depresie și stres post-traumatic.
Ce a făcut România pentru SUA după atentatele de la 11 septembrie
România a oferit rapid sprijin Statelor Unite după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. La 19 septembrie 2001, Parlamentul României a aprobat acordarea dreptului de bazare și de survol pentru aeronavele americane și pentru cele ale statelor partenere din coaliția internațională, după cum arată rapoartele Casei Albe și ale Departamentului de Stat.
România s-a implicat ulterior direct în operațiunile militare din Afganistan. Țara noastră a participat la Operation Enduring Freedom, operațiunea militară lansată de Statele Unite în Afganistan în octombrie 2001, ca răspuns la atacurile teroriste.
La 10 decembrie 2001, România a trimis trei ofițeri de legătură la Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), unul dintre aceștia fiind repartizat în cadrul Coalition Intelligence Center. În aceeași perioadă, Bucureștiul a anunțat că urma să trimită în Afganistan un batalion de infanterie și a oferit, de asemenea, o companie de infanterie montană, o companie specializată în apărare nucleară, biologică și chimică (NBC), patru aeronave MiG-21 Lancer și personal medical.
În cadrul ISAF – Forța Internațională de Asistență pentru Securitate din Afganistan – România a trimis un pluton de poliție militară și o aeronavă C-130, utilizată pentru transport. Ulterior, Parlamentul a aprobat desfășurarea unui batalion de infanterie motorizată format din 405 militari, a unei companii NBC cu 70 de militari și a 10 ofițeri de stat major.
Sprijinul României nu s-a limitat la trimiterea de militari și echipamente. Guvernul român a furnizat o cantitate importantă de echipamente destinate instruirii forțelor afgane și a donat Armatei Naționale Afgane 1.000 de puști de asalt AK-47, 300.000 de cartușe, precum și încărcătoare și kituri de curățare pentru arme.
În 2002, Casa Albă preciza că România își declarase sprijinul pentru ceea ce administrația americană numea „Global War on Terrorism” și că, după atentatele din 11 septembrie, Bucureștiul se comportase drept un „aliat de facto al NATO” al Statelor Unite.
România a pus ulterior la dispoziția SUA și NATO nu doar militari și echipamente, ci și spațiul său aerian, infrastructura terestră și facilități navale. Sprijinul acordat de București a fost menționat explicit de Departamentul de Stat al SUA în rapoartele sale privind eforturile internaționale de combatere a terorismului.
