Ce trebuie să știi despre salariul minim

  • De la 1 iulie 2026, salariul minim net a crescut de la aproximativ 2.574 de lei la 2.699 de lei pe lună. Angajații primesc astfel cu 125 de lei mai mult în mână.
  • În martie 2026, 831.382 de salariați erau plătiți cu salariul minim brut pe economie, potrivit datelor Ministerului Muncii.
  • Din majorarea salariului minim câștigă atât angajații, care primesc mai mulți bani în mână, cât și statul, care încasează mai mult din contribuțiile și impozitele aplicate salariilor. Angajatorii trebuie însă să suporte costuri salariale mai mari.
  • În România, salariile sunt taxate cu o contribuție la pensii (CAS) de 25%, una la sănătate (CASS) de 10% și un impozit pe venit de 10%, aplicat după scăderea contribuțiilor sociale din baza de calcul. În aceste condiții, un angajat primește în mână aproximativ 58% din salariul brut, procent care poate varia în funcție de deducerile fiscale.
  • Din salariul brut, statul încasează bani prin taxele și contribuțiile reținute, în timp ce angajatul primește salariul net. În cazul unui salariu fără facilități fiscale, taxele și contribuțiile reprezintă, în principiu, 41,5% din brut, indiferent de nivelul veniturilor.
  • România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea salariilor. Pe lângă țara noastră, alte șase state au o pondere de peste o treime din salariul brut care merge către taxe și contribuții: Lituania (39,1%), Belgia (37,6%), Slovenia (36,9%), Germania (34,8%), Danemarca (34%) și Ungaria (33,5%). La polul opus se află Cipru și Grecia, unde taxarea muncii este mai redusă. În Cipru, rata totală de taxare ajunge la aproximativ 15% pentru o persoană fără copii, în timp ce în Grecia este de circa 17%.

Oficialul a anunțat că au început discuțiile pentru stabilirea unui nou nivel al salariului minim și că Ministerul Muncii a trimis deja partenerilor sociali un raport privind evoluția indicatorilor economici care vor sta la baza deciziei, potrivit Agerpres.

„Discuția despre salariul minim, ca și despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuție despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie și o discuție despre coșul minim pentru un trai decent”, a declarat Florin Manole.

Ministrul consideră că nu poate fi vorba despre o economie competitivă dacă angajații nu își pot asigura un trai decent din salariile pe care le primesc.

„Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă și profitabilă?”, a întrebat retoric ministrul.

Acesta a spus că nivelul de trai al angajaților trebuie să fie o temă la fel de importantă ca lupta împotriva muncii la „negru”.

Ministrul Muncii: Creșterea salariului minim nu a dus la pierderea locurilor de muncă

Florin Manole a vorbit și despre evoluția salariului minim din ultimii opt ani. El a respins argumentul potrivit căruia majorarea acestuia ar duce la pierderea locurilor de muncă.

Ministrul a amintit că, în trecut, reprezentanții patronatelor susțineau că firmele nu își pot permite creșteri salariale, chiar și în perioadele în care economia înregistra creșteri importante.

„Deși salariul minim a crescut din 2018 până astăzi, consistent, peste creșterea inflației, România nu are mai puțini angajați, nu are mai puține contracte de muncă”, a afirmat Florin Manole.

Ce urmează pentru stabilirea salariului minim

Florin Manole a anunțat că Ministerul Muncii a început să pregătească raportul privind evoluția indicatorilor economici care trebuie luați în calcul la stabilirea salariului minim. Documentul a fost deja trimis partenerilor sociali.

Urmează discuții în Comisia de Dialog Social și în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, unde reprezentanții Guvernului, sindicatelor și patronatelor vor analiza nivelul salariului minim.

Unul din patru angajați din România câștigă în continuare salariul minim

Dezbaterea organizată marți de Blocul Național Sindical a avut loc cu ocazia lansării studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026".

Potrivit datelor prezentate de confederația sindicală, unul din patru angajați din România câștigă în continuare în jurul salariului minim. Mai mult, aproximativ 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă, adică o treime din total, au salarii cu cel mult 5% peste nivelul minim brut pe economie. Situația este similară cu cea din 2024.

România are o lege care asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.