Suma reprezintă diferența dintre deficitul acumulat în primele nouă luni și plafonul stabilit în proiectul de buget pentru anul 2026. Este vorba despre bani pe datorie, într-un an marcat de întârzieri în adoptarea bugetului și de o perioadă îndelungată în care executivul demis a funcționat cu atribuții limitate.
Raportată la cele 61 de zile rămase de la prima rectificare bugetară până la finalul anului, suma de peste 51 de miliarde de lei înseamnă un ritm mediu de cheltuieli de aproximativ 836 de milioane de lei pe zi.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, România a înregistrat un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB. La 30 octombrie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an și a menținut ținta de deficit la 6,2% din PIB, respectiv 130,3 miliarde de lei.
Diferența dintre cele două valori este de 51,7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, acesta este spațiul de deficit rămas până la finalul anului, dacă statul se încadrează în ținta asumată. Suma nu reprezintă însă bani deja alocați sau cheltuieli care vor fi făcute obligatoriu, ci posibilitatea de a înregistra un deficit suplimentar, care presupune finanțarea diferenței prin împrumuturi sau alte surse.
De ce vin atât de mulți bani pe datorie la final de an
Anul 2026 a fost marcat de întârzieri importante în administrarea finanțelor publice. Bugetul de stat a fost promulgat abia pe 20 martie, la 79 de zile de la începutul anului, cea mai mare întârziere din ultimele două decenii.
Ulterior, după demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, Executivul a funcționat în regim interimar, cu atribuții limitate, fără posibilitatea de a adopta o rectificare bugetară. Astfel, prima ajustare a bugetului a venit abia la finalul lunii octombrie, după mai multe luni în care instituțiile nu au putut beneficia de o redistribuire a fondurilor prin rectificare.
Guvernul a precizat că rectificarea nu majorează cheltuielile totale, ci asigură fonduri pentru sănătate, pensii, dobânzi și plata arieratelor bugetelor locale, prin diminuarea altor cheltuieli. Investițiile publice au fost menținute la aproximativ 8% din PIB.
Deficit mai mic, datoriile necunoscute
Ministerul Finanțelor arată că deficitul cash din primele nouă luni a scăzut cu 24,17 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, de la 102,47 miliarde la 78,3 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, reducerea a fost de la 5,31% la 3,81%.
Totuși, deficitul cash nu oferă singur imaginea completă a obligațiilor financiare ale statului. Deficitul ESA, calculat potrivit metodologiei europene, ia în considerare și cheltuielile angajate, nu doar plățile efectuate.
Datoriile acumulate în domenii precum sănătatea sau costurile asociate plafonării prețurilor la energie ridică astfel întrebări privind presiunea reală asupra bugetului.
Deocamdată, nu se poate stabili cât din spațiul de deficit de 51,7 miliarde de lei va acoperi obligații mai vechi și cât va reprezenta cheltuieli noi. Suma este diferența teoretică până la atingerea țintei anuale de deficit cash, nu sume care ar urma să fie cheltuite. Evaluarea completă va depinde și de evoluția deficitului ESA, care va arăta mai clar dimensiunea dezechilibrelor finanțelor publice.
Cât din acest „spațiu fiscal” va fi utilizat efectiv și cât va reprezenta plata unor datorii acumulate anterior rămâne de stabilit.
