O inimă artificială pentru copii, care poate fi controlată cu o aplicaţie mobilă, a fost creată de studenţi din Iaşi
O inimă artificială pentru nou-născuţi şi copii, care poate fi controlată printr-o aplicaţie mobilă, a fost construită de un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi.
Grupul de studenţi va reprezenta România în finala competiţiei mondiale HeartHackathon 2024 din Japonia.
Dintre cei 38 de studenţi care formează echipa UMF Iaşi MAVIS Artificial Heart, majoritatea fiind din cadrul Facultăţii de Bioinginerie Medicală, trei vor merge în finala din Japonia, care se va desfăşura pe 12 noiembrie.
Studenţii de la Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS vor concura alături de alte nouă echipe de elită din Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Egipt, Thailanda şi Suedia.
"Este o nouă competiţie la care ne face plăcere să participăm. O echipă a UMF va participa cu o inimă artificială care să ajute la dezvoltarea unui proiect de inimă artificială. Colegii mei au muncit mult în ultimul an, zi lumină, în plus faţă de orele de la facultate. Suntem bucuroşi să îi putem susţine. De asemenea, suntem conştienţi că este o competiţie foarte dificilă pentru că vin studenţi de la universităţi de renume din toată lumea", a declarat coordonatorul Centrului de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS, prof. univ. dr. Ionuţ. Nistor.
Echipa de studenţi MAVIS s-a remarcat anul trecut prin câştigarea premiului "The most advanced design", iar în acest an cu un nou proiect - o inimă artificială miniaturizată destinată pacienţilor pediatrici, controlată printr-o aplicaţie mobilă.
"Probabil este cea mai mică inimă artificială din lume. Din ce ştim, din literatura de specialitate, este cea mai mică artificială dezvoltată până acum. Dar o să vedem în Japonia cu ce proiecte vin şi celelalte echipe. Această inimă artificială a fost proiectată pentru un debit necesar unui nou născut, dar poate să crească această capacitate. O altă inovaţie pe care o aducem este eliminare a două din cele trei componente externe. Avem doar o singură componentă, o baterie smart, wireless, care transmite energia fără fir. Controlul asupra dispozitivului este realizat dintr-o aplicaţie de pe telefonul mobil, pacientul poate vizualiza toţi parametrii, care este nivelul de încărcare al bateriilor, dar şi viteza pompei şi debitul cardiac. De asemenea, este şi un buton de urgenţă. Desigur, urmează să dezvoltăm şi o interfaţă pentru medic pentru a avea doar el acces la setările iniţiale", a explicat Alexandru Pleşoianu, coordonatorul echipei MAVIS.
Medicii cardiologi spun că dispozitivele de asistare ventriculară, fie că este vorba de dispozitive de scurtă durată sau o inimă artificială, sunt elemente foarte importante care pot salva vieţi.
"Majoritatea bolilor cardiovasculare au în final insuficienţa cardiacă, o boală foarte severă, cu o evoluţie care este de cele mai multe ori fatală, la care calitatea vieţii este foarte, foarte scăzută. În momentul actual în România dispozitivele de asistare ventriculară sunt în număr foarte mic, sunt foarte puţine centre medicale care au experienţa şi expertiza necesară. Aceste dispozitive sunt foarte scumpe şi indisponibile pentru un pacient cardiac obişnuit", a declarat dr Carmen Pleşoianu, medic primar cardiolog în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi.
