Generația Z vrea să muncească, dar nu oricum, și nu pe orice salariu. “Vreau taskuri si challenge-uri”

×
Publicitate

Este tot mai greu să te descurci cu banii în această perioadă, așa că și tinerii din generația Z vor să muncească. Dar nu oricum, nu oricât, și nu pe orice salariu.

Când ajung la interviu, cer program flexibil, beneficii, și un salariu de cel puțin 1400 de euro pe lună. Pe de altă parte, sunt gata să învețe lucruri noi, și cer asta răspicat.

Iulia “Când vine vorba de angajator sau manager, întotdeauna mi-am dorit să fie axat pe partea de a ne învăța ceva."

Medeea „Cel mai mult pentru mine contează să primesc feedback, așa îmi dau seama dacă progresez sau nu. Mi-aș dori foarte mult să am taskuri, chiar și challenge-uri”

De voie, de nevoie, peste patru milioane de români lucrează și în weekend. Cei din Generația Z, însă, nu vor să audă de așa ceva. Prețuiesc mult timpul liber, și sunt gata să renunțe ușor la un job, dacă nu le convine ceva.

Constantin8 ore pe zi, pentru început, e ok, dar nu în weekend. Adică prefer în timpul săptămânii, iar weekendul să fie pentru activităţile pe care mie îmi place să le fac. Ai o familie acasă, unde trebuie să ajungi, ai o prietenă cu care trebuie să ieşi în oraş…”

În plus, pentru cei din generația Z contează foarte mult atmosfera de la locul de muncă.

Ionut: “Colegii să fie foarte faini, și să fie challenging, adica să nu faci un job repetitiv, mereu aceeași chestie. Să ai chestii noi de învățat

Leonard Rizoiu, specialist HR: „Salariul este foarte important. Îşi doresc foarte mult să fie independenţi, liberi, să trăiască o viaţă cu city-breakuri, să iasă în oraş să mănânce… Încă de la interviuri, nouă ne spun că dacă se presupune muncă în weekend sau un volum de muncă astfel încât să nu se încadreze în orele de program, mai degrabă nu."

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
63% dintre elevii din România nu au rechizite. Statisticile sumbre ale noului an școlar

Bucuria unui nou început de an școlar și a revederii colegilor poate fi umbrită pentru unii elevi de lipsurile materiale.  

Cum scapi de frica de dentist. “Sunt o grămadă de povești horror cu medici care-ți pun genunchiul în piept, să scoată dinții”

Frica de dentist este provocată de experiențe neplăcute din trecut, care i-au marcat pe pacienți, spune dr. Alexandra Mircea, medic stomatolog și influencer de succes în rândul Generației Z.

Tinerii români sunt printre europenii care locuiesc până târziu cu părinții. Băieții se mută mai greu decât fetele

Tinerii români din Generatia Z sunt în topul european, când vine vorba de vârsta până la care stau cu părinții. Mulți se mută târziu din “cuibul” în care au crescut, dar nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că, de cele mai multe ori, nu își permit.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.