Cum să acordăm primul ajutor unei persoane aflate în stop cardiorespirator. “Nu poți face rău unui om care e deja mort”

Chiar dacă ambulanța sosește în zece minute, e deja prea târziu pentru victimă. Privat de oxigenul adus de sânge, creierul va avea leziuni permanente, încă din primele patru minute.

Dn păcate, în România, șansele de supraviețuire în cazul stopului cardio-respirator sunt de sub 4%, din cauza intervenției întârziate. Cu alte cuvinte, dacă am ști cu toții să acordăm primul ajutor, mult mai mulți oameni ar rămâne în viață.

Deci, ce e de făcut? Medicul SMURD Radu Rotaru și paramedicul Claudiu Atimoftioaie au explicat, la MyImpact, cum trebuie să acordăm primul ajutor în astfel de situații, fără teama de a greși sau de a fi judecați de ceilalți.

Radu Rotaru, medic SMURD: “Unii nici măcar nu vor să intervină, pentru că le este teamă că “ăla mă filmează, mă pune pe Youtube sau pe Tiktok. Există această concepție greșită că poți face mai rău, ceea ce bineînțeles că nu se poate. Nu există să faci mai rău unui om care e deja mort.

Citește și

Tabără de vară pentru tinerii care vor să învețe cum se acordă primul ajutor. Ce activități au pregătit organizatorii

Chestia asta ar trebui toată lumea să o înțeleagă - pentru că eu cred că dacă oamenii ar conștientiza chestia asta, parte din acel trac pe care îl ai dispare instant, pentru că îți dai seama că "băi, ce-o fi, o fi. În primul rând, intervin, măcar poate fac ceva”. Și într-adevăr îl ajută pe acel om.”

“În România, aproape nimeni nu știe să acorde primul ajutor”

Medicul Radu Rotaru spune că, din păcate, puțini români știu să acorde primul ajutor în cazuri de stop cardio-respirator, unde un singur minut poate face diferența dintre viață și moarte.

Radu Rotaru: “Spre deosebire de alte țări, în care se face regulat la școală, la locul de muncă, în România, lucrurile acestea, practic, se fac doar dacă tu încerci în mod voit să accesezi un astfel de curs (…).

În România, aproape nimeni nu știe să acorde primul ajutor și nimeni, în primul rând nu știe cât de important este ca până când ajunge echipajul medical de urgență să intervii și să ajuți, prin acele manevre de resuscitare pe care le vedem și în filme.

Practic să ajuți victima unui stop cardio-respirator, adică victima unei situații în care inima ta s-a oprit, nu mai bate și atunci practic sângele nu mai ajunge la creier. (…)

Dacă stăm să ne gândim, lucrurile arată în practică în felul următor: dacă cineva se prăbușește, în varianta absolut optimistă în care cineva nu stă să... "hai să-l întoarcem pe o parte, haide un pic cu apă pe față", și lucruri de genul ăsta, - pe care în general, din păcate, le întâlnim foarte des (…) și apelul pleacă imediat la 112, până când echipajul ajunge la tine să-ți facă resuscitare trec peste 10 minute.”

„Creierul moare, dacă în zece minute nu primește oxigen”

Radu Rotaru: “În acel moment, practic, când sângele nu mai ajunge la creier, nu ajunge nici oxigen, iar creierul moare foarte, foarte rapid. (...) Creierul moare în zece minute. Practic, noi dacă nu avem flux de sânge cu oxigen către creier, în patru minute deja avem leziuni cerebrale, iar în șase minute avem leziuni care devin ireversibile.

În zece minute de stop cardio-respirator, adică de stat prăbușit pe jos fără să-ți bată inima și fără ca cineva să-ți facă compresie toracice din exterior (...) nu mai ai ce face.

Practic, în acel timp, dacă nu s-a făcut nimic de către cei din jur, acel om, din punct de vedere cardiac poate fi readus la viață, că inima poate porni și la multe minute după ce a intrat în stop cardiorespirator, dar creierul este pierdut iremediabil.”

Cum trebuie să acordăm primul ajutor unei persoane aflate în stop cardio-respirator

În lipsa unui defibrilator public, care “e mai deștept ca noi și îți spune pas cu pas ce trebuie să faci”, trebuie să încercăm să resuscităm victima, prin compresia repetată a toracelui.

Vezi întreaga procedură de resuscitare, în video, la minutul 10:48.

Claudiu Atimoftioaie, paramedic: “În primul și în primul rând, înainte de a ne apropia, trebuie să ne gândim la siguranța noastră, să nu devenim și noi victimă. Trebuie să ne asigurăm că zona respectivă este sigură pentru a interveni, astfel încât o să ne uităm de jur împrejur, inclusiv deasupra - pentru că au fost foarte multe cazuri în care pericolele au fost deasupra.

Dacă suntem în siguranță, putem interveni, încercăm să interacționăm cu victima respectivă și nu ne aruncăm pe ea. Întâi și întâi încercăm să interacționăm verbal și o strigăm - "sunteți în regulă, mă auziți?" Mergem pe varianta cea mai proastă, în care nu reacționează, și atunci ne vom apropia de ea, ne vom așeza lângă ea și vom pune mâinile pe umeri și o vom scutura ușor.

Am stabilit primul lucru, și anume că persoana este inconștientă. Pentru a suna la 112 trebuie să stabilim și al doilea lucru foarte important, și anume să vedem dacă respiră. Și vom face în felul următor: îi vom împinge capul pe spate, o numim noi hiper-extensie, vom deschide gura foarte repede, ne uităm să vedem dacă este ceva în gură.

Dacă vedem ceva, încercăm să scoatem, altfel nu băgăm degetele în gură. Și vom face metoda PAS - Privesc, Ascult și Simt. Adică voi pune urechea mea în dreptul nasului victimei. Automat, obrazul se aliniază cu gura, iar privirea mea va fi pe lungul torsului, a pieptului, ca să vedem dacă persoana respectivă respiră.

Și facem metoda PAS timp de zece secunde (...) Urmărim să vedem în cele 10 secunde dacă reușim să prindem două respirații, sau să simțim pe față două respirații. Dacă nu le simțim, am stabilit cel de-al doilea lucru, și anume persoana este în stop cardio-respirator, adică este inconștientă și nu respiră.

Rog pe cineva să sune la 112, iar eu mă voi apuca de resuscitare, timp în care rog pe cineva să caute un defibrilator în zonă. Cum se face resuscitarea? Se măsoară sternul, osul mare pe care îl avem toți pe mijlocul pieptului.(…)

Punem doar podul palmei, după care venim și cu cealaltă mână și tragem un pic de degete, iar celălalt pod al palmei se aliniază și el cu cu primul, și în felul ăsta, toată forța noastră va fi poziționată acolo unde avem nevoie.

Între timp o să vină și defibrilatorul. Întindem coatele înspre partea din față, umerii să fie peste punctul pe care vom apăsa. De ce? Pentru că apăsarea nu se va face din musculatură, ci se va face datorită gravitației, din partea de mijloc. (…)

Există un un ritm pe care îl vom da, undeva 100-120 de apăsări pe minut, plus două insuflații (respirație gură la gură –n.r.), care nu sunt însă obligatorii.”

Cum folosim un defibrilator public. “Ne spune pas cu pas, în limba română, ce trebuie să facem”

Salvarea poate veni de la unul dintre defibrilatoarele instalate deja de Fundația SMURD în mai multe locuri publice din țară. Dacă avem un astfel de aparat la îndemână – pe stradă, la mall, în gară, etc – trebuie să știm că acesta ne ghidează pas cu pas, și că nu există niciun risc de a-i face mai mult rău victimei. Aparatul nu va declanșa niciun șoc electric înainte de a verifica pulsul pacientului.

Pogramul național inițiat de Fundația pentru SMURD vizează dotarea a aproape 400 de locuri publice cu astfel de defibrilatoare, care sunt proiectate astfel încât să poată fi folosite de orice persoană fără pregătire medicală.

Radu Rotaru: “Așa cum știți - și probabil oricine care s-a plimbat prin afară știe - în orice spațiu aglomerat, că vorbim de aeroport, gară, mall, chiar și pe peretele exterior al clădirilor, în orice piață aglomerată și nu numai, chiar și pe alei, absolut la întâmplare, avem acele cutii care sunt puse pe perete și care conțin un defibrilator semiautomat. Acel defibrilator, bineînțeles, nu e destinat cadrelor medicale, este destinat publicului, de aceea este pus în spațiul public.

Este practic un proiect dezvoltat de Fundația pentru SMURD în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență (…), scopul fiind foarte simplu: să ajungi ca populația, ca omul de acolo care este martorul celui care s-a prăbușit într-un spațiu public, să poată lua acea cutie vorbitoare care este deșteaptă, mai deșteaptă ca oricine, îți spune ce trebuie să faci. Pas cu pas, în limba ta, analizează ritmul cardiac și dacă decide că este nevoie de șoc, îți spune că e nevoie de șoc și te pune să apeși un buton să dai acel șoc.”

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale