Cine ar avea cel mai mult de câștigat dacă vârsta de vot ar fi redusă la 16 ani? Cazul Lituaniei

Portalul lituanian de știri DELFI a organizat o dezbatere pe această temă.

Datele arată că un număr record de tineri au votat la alegerile prezidențiale din 2019, dar la alegerile parlamentare din 2020, tineretul a fost cel mai puțin activ grup de votanți - doar 38% dintre persoanele sub 25 de ani au votat în primul tur.

Atunci când au început discuțiile privind reducerea vârstei de vot, ele vizau exclusiv alegerile municipale. Conform președintelui Consiliului Tineretului din Lituania, Umberto Masi, acest obiectiv este susținut în mod clar.

„Scopul nostru principal se bazează pe practica internațională și cercetările științifice, și anume cu cât oamenii încep să voteze sau să participe la alegeri mai devreme, cu atât crește probabilitatea ca ei să continue să voteze pe tot parcursul vieții lor. De ce insistăm să reducem vârsta de vot doar pentru alegerile municipale? Ei bine, suntem de părere că în prezent, în cazul Seimas și eventual, al PE, există această nevoie de a organiza mai multe dezbateri, care să acopere subiecte de discuție mai ample”, a spus el.

Citește și

POLITICO: Sondajele arată că partidele dreapta vor avea câştiguri uriașe la alegerile europarlamentare din 2024

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

În plus, conform lui Masi, municipalitatea este instituția cea mai apropiată de fiecare persoană, așadar, propunerea vizează acest aspect.

„De obicei, atunci când ajung la vârsta de 18-19 ani, tinerii își schimbă mediul și pleacă din orașul natal. Prin urmare, înainte ca toate aceste aspecte ale vieții să aibă loc, tinerii ar avea posibilitatea să contribuie la dezvoltarea și bunăstarea comunității lor”, susține președintele Consiliului Tineretului din Lituania.

Practici pozitive din străinătate

Potrivit politologului de la Universitatea Mykolas Romeris, Rima Urbonaite, această posibilitate ar trebui să fie luată în considerare, având în vedere exemplele pozitive din alte țări.

De exemplu, tinerii din Australia (în vârstă de 16-17 ani) votează mai activ decât locuitorii cu vârsta între 18 și 20 de ani, iar participarea lor la vot este similară cu media electoratului general.

„Este evident faptul că este necesară o dezbatere, deoarece, dacă această nevoie nu ar fi existat și nimeni nu ar fi solicitat o astfel de schimbare, Masi nu ar fi astăzi aici vorbind despre această inițiativă.

Într-adevăr, dacă ne uităm, de exemplu, la alegerile pentru Parlamentul European, dreptul de vot de la vârsta de 16 ani este în vigoare în Austria (adoptat în 2007) și Belgia, dar și în Malta și Germania. Aceste țări fac, de asemenea, diferențe între tipurile de alegeri”, a declarat ea.

Rima Urbonaite a explicat și de ce în Lituania ar trebui să se discute

Pe de altă parte, chiar dacă momentul pentru astfel de discuții este unul oportun, cel puțin conform lui Urbonaite, există însă un „dar”.

„Probabil că vom fi de acord cu faptul că austriecii acordă o mai mare atenție conceptului de drepturi și responsabilități cetățenești decât noi. Am criticat în termeni foarte duri situația din Lituania referitoare la educația civică. Consider că experiențele pe care elevii mei le au la școală nu ar trebui nici măcar tolerate, așa că există cu certitudine loc pentru îmbunătățiri”, a afirmat ea.

Masi recunoaște că există probleme semnificative în ceea ce privește educația civică în Lituania.

„Colegii din Estonia ne-au comunicat exact aceleași aspecte. Din acest motiv, discuțiile despre reducerea vârstei de vot merg mână în mână cu abordarea problemelor evidente din sistemul nostru de educație civică”, a menționat el.

„Dacă analizăm, în general, implicarea cetățenilor, nu doar în ceea ce privește tinerii, întâmpinăm numeroase probleme. Privind spre viitor sau din perspectiva noastră actuală, lipsa de implicare și pasivitatea cetățenilor pot avea consecințe semnificative, mai ales în contextul crizelor”, a adăugat Masi.

Potrivit lui, există câteva aspecte importante de subliniat.

„În primul rând, am auzit ce fac tinerii în timpul acelor lecții de educație civică. Scriu eseuri. Acesta este un mod prin esență necorespunzător pentru a stimula implicarea tinerilor. În alte țări, politicienii vin în școli și poartă discuții despre vot cu elevii care încă nu au drept de vot, încercând să-i atragă și să le trezească interesul pentru procesul electoral”, a adăugat el.

În plus, atunci când discutăm despre calitatea de cetățean, o asociem direct cu cea de partizan, ceea ce nu este benefic pentru societatea noastră.

„Implicarea în politică nu înseamnă doar apartenența la o anumită putere politică, reprezentarea unei astfel de puteri sau urmarea/reprezentarea unei ideologii. Și cu toate acestea, aud povești în care organizațiile de tineret încearcă să obțină acces în diferite școli și nu reușesc din cauza credințelor lor politice. Prin urmare, ne confruntăm cu o altă problemă: chiar dacă se încearcă o discuție, se pare că nu există loc pentru aceasta. Aceasta este cea mai mare provocare în școli - faptul că nu practicăm democrația”, a afirmat Masi.

Conform avocatului Algimantas Sindeikis, când luăm în considerare posibilitatea reducerii vârstei de vot la 16 ani, ar trebui să avem în vedere anumite principii constituționale fundamentale ale dreptului electoral.

„În Lituania, la fel ca în orice altă țară democratică, nu cetățenii, națiunea, sunt cei care conduc. Aceștia conduc țara prin reprezentanții aleși, inclusiv prin membrii municipiului, președinte și membrii Parlamentului European. În termeni juridici, este vorba despre o democrație reprezentativă”, a explicat el.

Sindeikis a subliniat că într-o democrație reprezentativă, totul funcționează eficient doar atunci când toate grupurile sociale, indiferent de vârstă, statut social și alți parametri, au drepturi egale de a-și alege reprezentanții.

„Prin urmare, întrebarea este în strânsă legătură cu democrația și sună astfel: tinerii care au împlinit 16 ani, și care - contrar Constituției, care precizează foarte clar că dreptul de vot este acordat persoanelor de cel puțin 18 ani -, au și ei dreptul de a participa la alegeri și de a avea proprii lor reprezentanți în instituțiile noastre? Cred că o astfel de poziție este justificată din punct de vedere legal”, a admis avocatul.

„Să ne uităm puțin la demografia noastră. Numărul persoanelor în vârstă crește, în timp ce numărul tinerilor este destul de redus. Cu toate acestea, și tinerii trebuie să fie reprezentați de către politicieni. De ce? Deoarece însuși principiul supraviețuirii statului este legat de faptul că toată lumea - atât cei mai în vârstă, care au o anumită experiență de viață și cunoștințe, cât și cei mai tineri - își poate exprima ideile și gândurile și poate lua decizii”, a explicat Sindeikis.

Această coeziune între mișcările concurente contribuie la formarea unei democrații care facilitează dezvoltarea și continuitatea țării.

„Prin urmare, este o chestiune de democrație. Nu este de mirare că țări, precum Austria sau Belgia permit celor care au împlinit 16 ani să voteze și cred că aceasta este o modalitate mai bună de a asigura o democrație reprezentativă. Consider că anumite contraargumente, cum ar fi calitatea reală de cetățeni responsabili cu spirit civic a tinerilor, nu sunt întemeiate, deoarece, cel puțin în mediul meu, tinerii sunt uneori mai implicați din punct de vedere civic decât cei mai în vârstă”, a împărtășit avocatul.

Sunt necesare schimbări majore

Sindeikis a argumentat că toate aceste eventuale schimbări necesită modificarea Constituției; prin urmare, va dura ceva timp.

„Nu există nicio șansă ca vârsta de vot să fie redusă înainte de următoarele alegeri. Pentru a fi modificate, prevederile articolului 34 trebuie supuse votului în două sesiuni în Seimas, cu o pauză de 3 luni. Prin urmare, este imposibil din punct de vedere tehnic să se întâmple anul viitor. Cred că aceasta va fi o discuție mai lungă, deoarece pentru a modifica Constituția trebuie să se realizeze o muncă serioasă”, a remarcat el.

Două treimi din membrii Seimasului ar trebui să voteze în favoarea acestei modificări în cadrul a două tururi de scrutin separate.

Nevoile tinerilor trebuie să fie ascultate

Potrivit sociologului Ruta Ziliukaite de la Universitatea din Vilnius, când vorbim despre partidele politice și cât de mult vor avea acestea de câștigat în urma reducerii vârstei de vot, este important să înțelegem mai multe aspecte esențiale.

Ea crede că merită să acordăm atenție și acelor tineri care nu ar vota pentru partidul aflat în prezent la guvernare.

„Nu trebuie să ne uităm doar la locuitorii marilor orașe, la cei care pot fi identificați ușor ca fiind membri activi ai societății. Există tot felul de tineri”, a adăugat sociologul.

Conform lui Ziliukaite, este important să înțelegem că atât orașele, cât și localitățile mai mici se confruntă cu probleme relevante pentru tineri.

„Nevoile lor ar trebui să se regăsească în programele partidelor politice. Mai mult decât atât, programele guvernamentale ar trebui să abordeze problemele relevante pentru tineret, acestea trebuind soluționate, fără a exista dispute în acest sens. În ceea ce privește maturitatea și posibilitatea de a vota la 16 ani, vom vedea cum decurg lucrurile, dar îmi voi dori mereu să văd nu doar manifestări entuziaste, ci și argumente raționale”, a menționat Ziliukaite.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"