Euronews: România se află în faţa unor alegeri cruciale în 2024. Ar putea veni la putere o extremă dreapta în ascensiune?

Partidul AUR este în creştere de popularitate şi ar putea intra într-o coaliţie guvernamentală anul viitor, după alegerile parlamentare, scrie, marţi, Euronews, care îşi bazează analiza pe sondajul INSCOP publicat la începutul lunii noiembrie şi pe părerile unor experţi.

"Aceste alegeri sunt importante atât pentru situaţia politică din România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană, unde extrema dreaptă a crescut în popularitate în multe state membre, cum ar fi Suedia, Slovacia şi acum Olanda", a declarat pentru Euronews Fernando Casal Bertoa, profesor asociat de politici comparate la Universitatea din Nottingham. Alegerile de anul viitor ar putea determina "o direcţie complet nouă pentru această ţară", a adăugat el.

Un sondaj recent realizat de institutul de sondaje INSCOP, publicat la începutul lunii noiembrie la comanda News.ro, a arătat că guvernul de coaliţie aflat la putere în România - care îi include pe social-democraţii de stânga (PSD) şi pe liberalii de centru-dreapta (PNL) - nu va obţine o majoritate absolută la alegerile parlamentare de anul viitor. Potrivit sondajului de opinie - realizat pe un eşantion de 1.100 de persoane în perioada 23 octombrie - 2 noiembrie - 29,5% dintre români ar vota pentru PSD-ul premierului Marcel Ciolacu şi 18,4% pentru liberali la alegerile parlamentare de anul viitor. Partidul ultranaţionalist de opoziţie Alianţa pentru Unitatea Românilor, AUR - o abreviere pentru "aur" în limba română - ar avea 20,2% din sprijinul alegătorilor, ceea ce ar plasa partidul în faţa liberalilor, notează Euronews, citată de News.ro.

Cum se explică ascensiunea AUR

Analiza Euronews găseşte, cu ajutorul experţilor, mai multe explicaţii pentru ascensiunea AUR.

Citește și

Alegeri parlamentare în Țările de Jos. Partidul islamofob de extremă-dreapta a câştigat detașat

Moartea suspectă a unui turist portughez în Bucegi: anchetă redeschisă după 18 luni. Alpinistul a decedat într-o excursie organizată pe vreme foarte proastă

În decembrie 2020, puţin cunoscutul AUR, care fusese format în toamna anului precedent, a ieşit din obscuritate pentru a obţine aproape 9% din totalul voturilor la alegerile parlamentare din România. De atunci, partidul a câştigat în mod constant mai mult sprijin în sondajele de opinie recente. Ascensiunea partidului s-a datorat în parte sprijinului copleşitor al diasporei româneşti, care, potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma, "are o proporţie mare de persoane marginale, slab calificate, care de fapt lucrează doar sezonier în Europa".

De asemenea, pandemia a "ajutat enorm" la ascensiunea AUR, la fel cum a ajutat Alternativa pentru Germania (AfD) să îşi crească baza, arată Mungiu-Pippidi. "Ei au fost partidul anti-vaccin, iar în România - tot cu complicitatea bisericii ortodoxe - jumătate din populaţie nu s-a vaccinat. Acesta a fost principalul vânt în pânzele lor", a adăugat ea.

"La fel ca în Olanda, oamenii sunt foarte nemulţumiţi de modul în care este guvernată ţara", a declarat pentru Euronews Claudiu Tufiş, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, explicând popularitatea partidului de extremă dreapta. "Nu există foarte multă reprezentare în sistemul politic românesc, cam aceeaşi coaliţie conducând neîntrerupt ţara de aproape 10 ani. Ei caută pe cineva care să le vorbească propria limbă", a adăugat el.

În plus, guvernul de coaliţie s-a luptat în acest an cu menţinerea sub control a finanţelor publice ale ţării - o situaţie care a deschis calea pentru ca extrema dreaptă să câştige teren în România, menţionează Euronews.

AUR declară că reprezintă "familia, naţiunea, credinţa şi libertatea", dar Mungiu-Pippidi a declarat pentru Euronews că, de fapt, reprezintă "antistiinţă, fundamentalism creştin şi suveranism".

De asemenea, partidul s-a poziţionat ca un partid anticorupţie într-o perioadă în care ţara se confrunta cu scandaluri semnificative de corupţie - o mişcare ce a fost îmbrăţişată şi de alte partide populiste din Europa, precum Mişcarea Cinci Stele din Italia.

De asemenea, se ştie că AUR se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a cerut unirea Republicii Moldova cu România. În 2018, fondatorul AUR - fostul jurnalist Claudiu Târziu - a solicitat un referendum prin care a încercat să interzică căsătoriile între persoane de acelaşi sex, dar care a eşuat, aminteşte Euronews.

Ar putea AUR să facă parte dintr-un nou guvern de coaliţie?

Potrivit profesorului Casal Bertoa, dacă AUR va face parte într-o zi dintr-un guvern de coaliţie cu PSD va depinde de rezultatele alegerilor.

"Liberalii ar putea dori să guverneze cu partidul de extremă-dreapta, dar nu sub dominaţia lor - deci ar putea să-i aducă, dacă au o susţinere mai mare decât AUR, însă nu invers. Este greu de prezis", a continuat el. "Dar orice este posibil", a adăugat el. "Am văzut în Europa o tendinţă de normalizare a extremei drepte şi a extremei stângi, iar alegerile din Olanda sunt un exemplu clar în acest sens", a comentat profesorul de la Universitatea din Nottingham.

"Mă aştept ca AUR să câştige un pic mai mult decât a câştigat în ultimul tur de scrutin", spune Claudiu Tufiş. "Dar probabil că vor fi într-o poziţie care nu le va permite să formeze o coaliţie, partidele politice susţin că AUR ar trebui ţinut la distanţă", a continuat el. "Este mai probabil ca social-democraţii şi liberalii să continue cu aceeaşi coaliţie pe care au avut-o în ultimii 10 ani", spune expertul.

Cu nivelul de susţinere estimat în prezent în sondaje, AUR ar putea revendica între 8 şi 11 mandate de europarlamentari după alegerile europene din iunie 2024. Este probabil ca atunci partidul să se alieze cu Fraţii Italiei, al Giorgiei Meloni, despre care preşedintele AUR, George Simion, a spus că este "un model politic", notează Euronews.

UE, cu ochii pe România

Casal Bertoa consideră că UE urmăreşte îndeaproape ceea ce se întâmplă în România, precum şi în alte ţări precum Spania şi Olanda, "iar lucrul minunat este că UE are mecanisme de intervenţie în cazul în care aceste partide de extremă dreapta ameninţă democraţia sau statul de drept". Problema, adăugă el, este că "nu are nicio modalitate de a opri ascensiunea extremei drepte".

Claudiu Tufiş este de acord, spunând că, chiar dacă AUR va câştiga în stil mare la alegerile europene, "vor fi controlaţi în cadrul Parlamentului European".

Mungiu-Pippidi crede, la rândul său, că UE nu are niciun motiv de îngrijorare în privinţa AUR. "AUR va fi cooptat, ca toţi radicalii dinaintea lor, cu avantaje guvernamentale, deşi până atunci ar putea oferi câteva momente colorate în Parlamentul European", a declarat ea pentru Euronews.

Articol recomandat de sport.ro

Presa internațională a căzut în capcana FCSB! Spaniolii, singurii care n-au luat plasă: „Nu au marcă, nume și palmares!”