Amețelile trecătoare și episoadele scurte în care îi amorțea mâna dreaptă păreau, pentru el, probleme de moment. Treceau repede, nu îl împiedicau să muncească și nu îi dădeau senzația că ar trebui să ajungă urgent la medic.
Totul s-a schimbat însă în momentul în care a făcut o criză convulsivă. A ajuns inițial la spitalul de stat din Drobeta Turnu-Severin, unde investigațiile au arătat prezența unei tumori cerebrale. Medicii i-au spus că este nevoie de operație și că, fără intervenție, riscurile erau mari. Speriat de diagnostic, dar hotărât să înțeleagă mai bine ce opțiuni are, bărbatul a decis să ceară o a doua opinie medicală.
Așa a ajuns la Spitalul Regina Maria din Timișoara, unde a fost evaluat de prof. dr. Horia Pleș, medic neurochirurg. Investigațiile imagistice și evaluarea neurologică au confirmat diagnosticul: o tumoră intracerebrală, cel mai probabil un gliom de grad mic, o formă care, în multe cazuri, are o evoluție mai lentă decât alte tipuri de tumori cerebrale.
„Îmi trecea imediat și nu am dat importanță”
„Este vorba despre un pacient tânăr, de 41 de ani, care are o tumoră intracerebrală. Se pare că este un gliom de grad mic. Aceasta este o veste relativ bună, pentru că gliomul de grad mic merge spre benignitate”, explică medicul neurochirurg.
Pentru pacient, vestea a venit ca un șoc. Nu mai fusese internat până atunci și nu se confruntase cu probleme majore de sănătate. Privind în urmă, și-a dat seama că semnele existaseră de multă vreme, dar nu le acordase importanță.
„Tumora era acolo de mulți ani. Mai amețeam când eram la muncă, îmi mai amorțea mâna dreaptă un minut, un minut și jumătate, dar îmi trecea imediat și nu am dat importanță”, povestește S.G.
În momentul în care a înțeles că operația este necesară, a decis să meargă mai departe. „Când mi-a spus medicul că e nevoie de operație, am zis: dacă tot am venit, acum trebuie să o fac. Eu nu am mai fost internat până acum. Nu am avut probleme de sănătate”, spune pacientul. Înainte de intervenție, își amintește că medicul l-a încurajat și i-a transmis să nu îi fie frică.
O tumoră localizată într-o zonă greu accesibilă a creierului
Intervenția nu era însă una simplă. Tumora era localizată în insula creierului, o regiune profundă, aflată între lobul frontal și lobul temporal. Această zonă este considerată dificil de abordat chirurgical, deoarece în apropiere se află structuri nervoase importante, implicate în controlul mișcării.
În astfel de cazuri, riscul nu ține doar de îndepărtarea tumorii, ci și de posibilitatea apariției unor deficite neurologice după intervenție. O afectare a căilor nervoase din apropiere poate duce la slăbiciune sau chiar paralizie pe o parte a corpului. Din acest motiv, fiecare milimetru contează, iar chirurgul trebuie să găsească un echilibru între îndepărtarea cât mai completă a formațiunii tumorale și protejarea zonelor sănătoase ale creierului.
„Nu sunt mulți neurochirurgi, nici în străinătate și nici în România, care intervin asupra acestei localizări”, explică medicul.
Tocmai de aceea, experiența echipei medicale a fost completată de tehnologie modernă, folosită pentru a crește precizia intervenției și pentru a reduce riscurile.
Tehnologia care ghidează chirurgul în timpul operației
În cazul pacientului S.G., echipa medicală a folosit mai multe echipamente moderne: microscop operator de înaltă precizie, aspirator ultrasonic, ecografie intraoperatorie și neuromonitorizare intraoperatorie.
Microscopul operator îi permite chirurgului să vadă structurile fine ale creierului la o rezoluție foarte bună. Aspiratorul ultrasonic ajută la fragmentarea și îndepărtarea țesutului tumoral într-un mod controlat, iar ecografia intraoperatorie oferă informații suplimentare despre poziția și dimensiunea tumorii chiar în timpul operației.
Un rol esențial l-a avut însă neuromonitorizarea intraoperatorie. Acest sistem urmărește în timp real activitatea electrică a creierului și îi oferă echipei medicale informații importante atunci când chirurgul se apropie de zone sensibile.
„În timpul intervenției monitorizăm permanent activitatea electrică a creierului”, explică medicul.
Practic, sistemul funcționează ca un ghid suplimentar în sala de operație: „Dacă ne apropiem de zone periculoase ale creierului, sistemul ne atenționează”, spune medicul. Astfel, intervenția poate continua cu mai multă siguranță, iar riscul de apariție a unui deficit motor după operație este redus.
În acest caz, monitorizarea a fost realizată cu sprijinul unui medic din Spania: „colegul nostru care ne ajută este un medic din Spania, care vine ori de câte ori avem nevoie. El urmărește permanent activitatea electrică a creierului pe monitoare și ne atenționează dacă ne apropiem de zone periculoase ale creierului pentru a evita apariția unui deficit motor după operație”, explică prof. dr. Horia Pleș.
Operația a durat aproximativ cinci ore. În tot acest timp, echipa medicală a urmărit să îndepărteze cât mai mult din formațiunea tumorală, fără să afecteze structurile nervoase din apropiere.
