Președinții Curților de Apel susțin că judecătorii sunt ținta unei „campanii de ură” iar reforma pensiilor e doar un pretext

Magistrații acuză Guvernul că scopul real nu este reforma sistemului de pensii, ci "timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție".

Acuzații de manipulare și discurs al urii

În declarația lor, președinții curților de apel susțin că „dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar".

Aceștia consideră că „este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni".

Austeritatea duce la explozia litigiilor

Magistrații avertizează asupra consecințelor economice: „În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii."

Citește și

Magistrații care stau în locuințe de serviciu cu chirie de 60 lei/ lună. Mulți au și pensii speciale. Reacția ironică a MJ

Magistrații subliniază că „aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil".

Președinții curților de apel avertizează: „O justiție slabită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur și simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populație nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată."

Demascarea „pretextului" reformei și rolul CCR

Magistrații susțin că „dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!"

Aceștia explică că „suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată".

Reforma pensiilor de serviciu a fost deja finalizată

Președinții curților de apel subliniază că „reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației. Această lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europenă, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român".

Magistrații reamintesc că „prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară".

Dublă măsură guvernamentală

Președinții curților de apel critică „dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu". Aceștia subliniază că "dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență".

În încheiere, magistrații fac un apel public: „Președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care își exercită misiunea în condiții de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar cu loialitate față de lege și Constituție."

O pensie de 11.000 de lei e „mică”

Tensiuni în spațiul public au apărut mai ales după ce președinta CSM, Elena Costache, a apreciat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat reprezintă o pensie mică.

Preşedintele CSM, Elena Costache, a fost întrebată la Digi24 dacă 70% din ultimul salariu net reprezintă o pensie mică, ea răspunzând că i se pare "puţin".

„Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum şi un răspuns direct - da, mi se pare puţin şi o să vă spun şi de ce mi se pare puţin. Haideţi să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, net lunar: 20.000 de lei, are o virgulă... 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiţii? Ca să ieşi la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Domnule, eu nu am voie să fac nimic ca judecător", a afirmat Costache. 

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"