Motivare CCR: Kovesi a încălcat autoritatea Parlamentului când a refuzat prezența în fața Comisiei de anchetă
CCR susţine în motivarea deciziei prin care o obligă pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi să se prezinte în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 că aceasta a încălcat autoritatea Parlamentului.
Prin refuzul de a se prezenta în faţa comisiei, nu a dovedit loialitate faţă de valorile şi principiile consacrate de Constituţie.
În schimb, trei dintre cei nouă judecători ai CCR, Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, demonstrează contrariul şi spun că şefa DNA nu poate fi obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare de anchetă.
”Curtea constată că, prin refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare”, se arată în motivarea CCR.
Cei cinci judecători care consideră acest lucru – Valer Dorneanu, Daniel Morar, Attila Varga, Marian Enache, Mona Pivniceru – îşi motivează decizia prin faptul că o persoană invitată în faţa unei comisii parlamentare de anchetă trebuie să dea dovadă de bună-credinţă şi să adopte ”un comportament activ, pozitiv”, în caz contrar atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală.
Faptul că Laura Codruţa Kovesi a refuzat să se prezintă în faţa comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 a creat un blocaj în activitatea comisiei, mai susţin cei cinci judecători.
”În condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcţiei sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar – Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, mai arată aceştia.
”Prin conduita sa, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului – Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea Președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice - directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”, mai arată cei cinci judecători în motivarea deciziei lor.
Trei judecători constituţionali au votat însă împotriva obligării şefei DNA de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă, motivând că acest lucru încalcă jurisprudenţa CCR şi explicând o instituţie care i-ar pretinde unei persoane să facă declaraţii pe care nu le doreşte s-ar situa în afara exerciţiului competenţei sale legitime în raporturile cu persoana respectivă.
Judecătoarea Livia Stanciu arată că nu poate fi vorba de un conflict de natură constituţională între Parlament şi DNA, deoarece activitatea comisiei de anchetă a determinat doar formarea unui raport juridic între o autoritate publică (comisia de anchetă) și un cetățean al României (Laura Codruța Kovesi), invitată să dea explicaţii în calitate de persoană fizică vizată de o solicitare cu privire la o chestiune personală (de ordin privat).
În sprijinul argumentaţiei sale, Livia Stanciu dă ca exemplu o decizie a CCR din 2009 care prevede că "în faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul potrivit titlului III, cap.IV din Constituţie, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul. Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din faţa comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligaţie corelativă din partea acestora de a da curs invitaţiei".
Judecătoarea mai arată că refuzulul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă şi răspunsurile scrise trimise membrilor comisiei nu pot conduce la concluzia că aceasta s-a prevalat de calitatea sa de şefă a DNA şi, prin urmare, un conclict juridic de natură constituţională între Parlament şi Direcţia Naţională Anticorupţie este inexistent.
Un argument similar a adus şi judecătorul Ştefan Minea, care a explicat că relatarea personală făcută de o persoană (sau refuzul acesteia de a răspunde invitației) nu poate avea ca efect antrenarea instituției pe care respectiva persoană o conduce într-un conflict juridic de natură constituțională între autorități care nu se află în niciun fel de raporturi.
”Împrejurarea că Procurorul Șef al D. N. A. a fost invitat la Comisia parlamentară în această calitate (precum și faptul că persoana invitată a răspuns Comisiei printr-un script care purta antetul instituției) nu poate fi de natură să antreneze Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție într-un conflict juridic de natură constituțională, de vreme ce audierea ar fi urmat să privească fapte fără nicio legătură cu activitatea jurisdicțională a instituției incriminate ”, a arătat judecătorul Minea în opinia separată pe care a întocmit-o.
Un al treilea judecător care aduce argumente împotriva obligării de către CCR a Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009 este Maya Teodoroiu.
”Nu se poate pretinde unei persoane să facă declaraţii pe care nu le doreşte, chiar numai pentru că i-ar putea afecta drepturile, interesele sau propria imagine, în caz contrar respectiva instituţie publică situându-se în afara exerciţiului competenţei sale legitime, în raporturile cu persoana respectivă”, arată Maya Teodoroiu.
Ea explică faptul că decizii anterioare ale CCR statuează clar că doar persoanele care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul autorităţilor administraţiei publice sunt obligate să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, iar Laura Codruţa Kovesi nu se află în această situaţie.
Un alt argument adus de Maya Teodoriu, similar cu celele ale Liviei Stanciu şi Ştefan Minea, este acela că în 2009 Kovesi era procuror general al României, prin urmare DNA nu are ce căuta într-un conflict de natură constituţională cu Parlamentul.
”Nu este relevantă calitatea actuală, de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu aspectele care fac obiectul comisiei parlamentare de anchetă, anume alegerile prezidenţiale din 2009”, explică Teodoroiu.
”Principiul colaborării loiale anterior menţionat presupune participarea cu bună credinţă şi în mod transparent a instituţiilor publice în activităţile etatice, fără exercitarea vreunei presiuni ori crearea unor dezechilibre între puterile statului”, conchide judecătorul CCR.
Etichete: CCR, comisie parlamentara, curtea constitutionala, dna, incalcare, motivare, sefa,
