În luna decembrie 2025, Secţia pentru procurori a CSM a decis consultarea adunărilor generale ale procurorilor cu privire la necesitatea modificării legislaţiei penale şi procesual-penale, precum şi a legilor justiţiei. "Analizând conţinutul documentelor înaintate, Secţia constată că adunările generale ale procurorilor au hotărât în unanimitate că sunt necesare modificări legislative în vederea îmbunătăţirii organizării şi funcţionării sistemului judiciar, respectiv pentru soluţionarea cauzelor penale într-un termen rezonabil.
În urma sintetizării propunerilor formulate în adunările generale, luând în considerare temeiurile invocate şi urgenţa modificărilor reclamate, Secţia pentru procurori apreciază că sunt necesare modificări legislative, după cum urmează. Cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de justiţie (legile justiţiei), s-a apreciat că modificările legislative operate în perioada cuprinsă între anii 2018 şi 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi, pentru corectarea cărora este necesară o intervenţie legislativă promptă", se arată într-un comunicat de presă al CSM.Propunerile formulate de procurori au fost transmise Ministerului Justiţiei, comisiilor juridice ale Parlamentului şi Comitetului pe legile justiţiei înfiinţat la Palatul Victoria.
Astfel, procurorii solicită modificarea procedurii de numire a procurorului general al României, a procurorilor-şefi DNA şi DIICOT, a adjuncţilor acestora, precum şi a procurorilor-şefi de secţie din cadrul acestor structuri."S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general şi pentru procurorii-şefi ai direcţiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare şi o independenţă sporită faţă de ciclurile politice.
De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, durata mandatului nu ar trebui să fie sincronizată sau apropiată de ciclurile politice - cum sunt alegerile parlamentare sau schimbările de guvern - astfel încât procurorul general şi şefii DNA şi DIICOT să rămână independenţi faţă de presiuni externe şi schimbări politice. În plus, o durată mai mare a mandatului permite gestionarea unor politici penale pe termen mediu şi lung", este propunerea procurorilor.
De asemenea, aceştia consideră că trebuie eliminată posibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatelor procurorului general şi ale procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT, pentru a evita riscul ca titularii funcţiilor de conducere să fie influenţaţi sau percepuţi ca fiind influenţaţi de dorinţa de reconfirmare."Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepţia că titularii gestionează deciziile în funcţie de cine îi poate menţine în funcţie. În acest sens, Comisia de la Veneţia a apreciat că un mandat mai lung şi fără posibilitatea de reînnoire oferă un grad mai mare de stabilitate instituţională, ceea ce reduce tentaţia de ajustare a deciziilor pentru favorizarea unor interese politice, oferă un interval suficient pentru ca procurorii de rang înalt să asigure cadrul necesar gestionării unor dosare complexe şi întăreşte încrederea publică în faptul că deciziile procurorilor nu sunt dictate de politic.
Practica europeană şi standardele Comisiei de la Veneţia indică faptul că mandatele mai lungi, fără posibilitatea reînnoirii, reprezintă un instrument esenţial pentru protejarea procurorilor de rang înalt de influenţe politice şi pentru consolidarea independenţei Ministerului Public", se arată în documentul CSM.
În continuare, procurorii consideră necesară introducerea unui aviz conform al Secţiei pentru procurori a CSM la numirea şefilor parchetelor, şi nu doar a unui aviz consultativ, aşa cum este prevăzut în prezent, pentru a limita intervenţia ministrului Justiţiei în funcţiile-cheie din Ministerul Public."În forma actuală, legea permite ministrului Justiţiei să propună numirea nu doar a procurorului general şi a procurorilor-şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv a adjuncţilor acestora, ci şi a procurorilor-şefi de secţie din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Această reglementare extinde în mod nejustificat influenţa factorului politic asupra funcţiilor-cheie din Ministerul Public, afectând independenţa operaţională a acestuia.
Procurorii-şefi de secţie exercită atribuţii esenţiale în structurarea şi orientarea activităţii penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerinţă excesivă în sistemul de justiţie. Mai mult, avizul consultativ al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce goleşte de conţinut rolul constituţional al Consiliului ca garant al independenţei justiţiei. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenţia ministrului doar la funcţiile de vârf - procurorul general, procurorii-şefi DNA şi DIICOT, respectiv adjuncţii acestora - condiţionată de un aviz conform al Secţiei pentru procurori, iar celelalte funcţii să fie ocupate prin concurs organizat de Secţia pentru procurori", explică CSM.
Secţia pentru procurori a CSM apreciază, totodată, că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare şi durata de şase ani, având în vedere necesitatea depăşirii duratei mandatelor factorilor politici implicaţi în procedura de numire, respectiv patru ani durata unei legislaturi parlamentare şi cinci ani durata mandatului preşedintelui României.
De asemenea, adunările generale ale procurorilor au solicitat modificarea procedurii de numire în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor, în sensul introducerii unui concurs sau examen care să includă verificarea cunoştinţelor teoretice privind managementul şi organizarea judiciară, precum şi prezentarea unui proiect de management.
"Actuala procedură prin care numirea prim-procurorilor adjuncţi ai parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale şi a procurorilor generali adjuncţi ai parchetelor de pe lângă curţile de apel se realizează la propunerea conducătorului unităţii concentrează decizia în favoarea conducătorului parchetului sau instanţei şi a colegiului de conducere, din care fac parte, în majoritate, magistraţii cu funcţii de conducere desemnaţi, de asemenea, de conducătorul instituţiei, favorizându-se astfel mecanisme netransparente sau discreţionare", arată Secţia pentru procurori a CSM.
