Fostul ministru Cristian David, achitat după ce în prima instanță primise 5 ani
Fostul ministru de Interne Cristian David a fost achitat, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru trafic de influenţă.
În decembrie 2017, Cristian David a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani închisoare, însă un complet de cinci judecători de la ÎCCJ i-a admis apelul şi a dispus achitarea lui.
De asemenea, Valeriu Roger Niţescu, fostul şef de cabinet al lui David, a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
O soluţie de achitare au primit şi Gheorghe Doloiu şi Marian Cristinel Bîgiu, fost prefect al judeţului Buzău, cei care primiseră achitare şi la instanţa de fond.
Pe latură civilă, instanţa a înlăturat decizia de confiscare a sumei de 500.000 euro de la Cristian David, fiind ridicat sechestrul pus pe averea lui.
Potrivit DNA, în calitate de ministru al Internelor şi Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul lui Valeriu Roger Niţescu, Cristian David a pretins şi primit suma de 500.000 de euro de la Adrian Mladin, fostul primar din Jilava, beneficiar al unor drepturi litigioase pentru 15 hectare de teren în Buzău. Mladin, denunţător în dosar, cumpărase drepturile litigioase de la proprietarul de drept, Viorica Ştirbulescu.
Procurorii susţineau că suma de bani a fost pretinsă şi primită de Cristian David pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate.
În acest sens, David a luat legătura cu Marian Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă, susţinea DNA.
În schimbul promisiunii de exercitare a influenţei, Valeriu Roger Niţescu, în calitate de şef de cabinet al ministrului de Interne, ar fi pretins şi primit de la aceeaşi persoană suma de 600.000 de euro, arătau procurorii.
Urmare a acestor "intervenţii", în perioada 2007 - 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunţător cu Bîgiu, acesta din urmă i l-a prezentat pe Gheorghe Doloiu ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.
Conform DNA, aflând poziţia terenului respectiv, Bîgiu i-a subliniat denunţătorului faptul că nu poate fi restituită suprafaţa respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de "un teren foarte mare şi foarte valoros".
Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, după cum urmează: 59.518 mp în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul naţional; 14.085 mp în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele primului teren; 6.397 mp tot în centrul municipiului Buzău, între cele două terenuri menţionate; 70.000 mp la intrarea în municipiul Buzău dinspre Bucureşti, tot cu ieşire la drumul naţional, susţinea DNA.
Pentru "sprijinul oferit", mai menţionau procurorii, cu prilejul unei alte întâlniri, Bîgiu a pretins de la denunţător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de "locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente", dispunând totodată ca transferul sumelor de bani să se realizeze prin intermediul conturilor personale ale lui Gheorghe Doloiu.
Acest lucru s-a şi întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 15 ha.
Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie, spunea DNA.