Toader propune alt șef la DIICOT. Horodiceanu a criticat în trecut Legile Justiției
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis luni CSM propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
"În urma desfăşurării procedurii de selecţie a procurorilor, în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care a avut loc în data de 11 mai 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că ministrul Justiţiei, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a transmis Consiliului Superior al Magistraturii propunerea de numire a domnului Oliver-Felix Bănilă? în vederea obţinerii avizului consultativ. Ulterior, propunerea va fi înaintată preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis", se arată într-un comunicat al MJ.
Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi - Daniel Horodniceanu, actualul procuror şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.
Cei doi au susţinut vineri interviurile.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Candidaţii au întocmit un proiect managerial privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror şef al DIICOT. Ei trebuiau să depună şi cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-au desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.
Daniel Horodniceanu a criticat în trecut Legile Justiției
Modificările aduse legislaţiei penale, în contextul transpunerii Directivei UE privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie, nu sunt propuse doar de parlamentarii de la putere, ci şi de cei din opoziţie, spunea Daniel Horodniceau pe 18 decembrie 2017.
”Nu sunt propuse neapărat doar de cei de la putere, veţi fi uimiţi să vedeţi că sunt propuse de toţi membrii partidelor din Parlament din acest moment. Directiva este, într-adevăr, din punctul nostru de vedere, în mare măsură implementată, dar, vedeţi, nimeni nu are un punct de vedere absolut. Şi noi respectăm prezumţia de nevinovăţie şi este imperios ca inculpatul să beneficieze de această prezumţie până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Dar asta nu înseamnă neapărat că prin invocarea acestei directive trebuie amputate mijloacele prin care organele de urmărire penală acţionează”, a declarat Horodniceanu, la Libertatea live, citat de Agerpres.
În opinia sa, unele dintre modificările propuse vor limita inclusiv posibilitatea de a aduce probe în favoarea inculpaţilor.
“Nu vorbim doar de faptul că se amputează pârghii care pot fi folosite în favoarea părţii vătămate, dar o să vedeţi că sunt pârghii care pot fi folosite şi în favoarea inculpatului. Pentru că, iată, pe o înregistrare video de pe o cameră stradală (...) putem găsi mijloace de probă care să se poată administra inclusiv în favoarea inculpatului. Renunţarea la acestea (...) ar putea duce la neaflarea adevărului, care este, până la urmă, scopul procesului penal”, a explicat procurorul şef al DIICOT.
El a apreciat ideea actualizării permanente a legislaţiei penale, care însă trebuie să se realizeze doar după o amplă consultare a tuturor instituţiilor din domeniul Justiţiei.
“Ideea, care a venit tot din Senatul României, de a modifica Codul penal sau Codul de procedură penală o dată pe an, după consultări masive, mie mi se pare foarte bine-venită. Codul penal şi Codul de procedură penală sunt două legi deosebit de importante, sunt două legi organice, care guvernează întreaga activitate de urmărire penală şi judecată”, a precizat Daniel Horodniceanu.
