Candidaţii la șefia DIICOT au susținut interviul cu ministrul Justiţiei

61904309
Inquam

Daniel Horodniceanu şi Felix Bănilă au susținut, vineri, interviurile pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

UPDATE 13.15: Rezultatul va fi anunţat pe data de 14 mai.

„Mi-a plăcut foarte mult că au citit proiectul de management. Mi-au pus întrebări foarte bune, pertinente, cred că am răspuns corect, o să vedem pe 14 (mai - n.r.)", a declarat actualul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu, candidat pentru un nou mandat, conform Agerpres.

Ora 07.30: "Candidaţii declaraţi admişi cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale de participare la selecţie vor susţine un interviu în data de 11 mai 2018, ora 10,00, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti", se arată într-un anunţ postat pe site-ul MJ, potrivit Agerpres.

Daniel-Constantin Horodniceanu, actualul procuror-şef al DIICOT, şi Oliver-Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, sunt singurii candidaţi care s-au înscris pentru funcţia scoasă la concurs.

Citește și
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public

În luna martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că Daniel Horodniceanu trebuie să se înscrie în procedura de selecţie dacă va mai dori un mandat la conducerea DIICOT.

Procurorii au putut depune cereri de înscriere până la data de 7 mai inclusiv, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei.

Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

"Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în acest scop fiind întocmite Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardele de evaluare a interviului susţinut în cadrul selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexate", a informat Ministerul Justiţiei.

Candidaţii trebuiau să întocmească un proiect managerial privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror-şef al DIICOT, care să se încadreze într-o limită de 30 pagini.

De asemenea, ei trebuiau să depună cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.

"Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere", preciza MJ.

Conform standardelor de organizare a selecţiei pentru funcţia de şef al DIICOT, pot fi propuşi procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

"Nu pot fi propuşi pentru numirea în funcţiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum şi cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege", indica sursa citată.

Totodată, procurorii care participă la selecţie sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public

Procurorul general Alex Florenţa, propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct la DIICOT, a afirmat că ponderea trimiterilor în judecată este de 9,4% la Ministerul Public, iar la DIICOT se apropie de 13%.

Audieri la CSM. Aviz negativ pentru Gil-Julian Iacobici și indecizie la Alex Florența pentru poziția a doua în DIICOT
Audieri la CSM. Aviz negativ pentru Gil-Julian Iacobici și indecizie la Alex Florența pentru poziția a doua în DIICOT

CSM a dat miercuri aviz negativ propunerii ministrului de Justiție de numire a lui Gil-Julien Grigore-Iacobici în funcție de procuror șef-adjunct al DIICOT. De asemenea, membrii CSM nu au căzut de acord în cazul lui Alex Florența, iar votul va fi reluat.

Livratori din Bangladesh aduși în România cu promisiuni false. Chinul la care au fost supuși când au ajuns în țara noastră
Livratori din Bangladesh aduși în România cu promisiuni false. Chinul la care au fost supuși când au ajuns în țara noastră

Acuzații de crimă organizată și chiar de sclavie îi vizează pe doi bengalezi care aduc din țara lor, în România,  forță de muncă ieftină. Procurorii DIICOT au descins în locuințele suspecților și i-au ridicat cu mandate pentru a le cere explicații.  

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.