Doi foști șefi ai Centrului Naţional al Cinematografiei au fost trimiși în judecată de DNA
Trei persoane din fosta conducere a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) au fost trimise în judecată de DNA pentru că ar fi facilitat finanțarea ilegală a unor filme.
Potrivit unui comunicat al DNA, este vorba despre:
-► Eugen Şerbănescu, la data faptelor director general al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), acuzat de 34 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave
Alegeri 2024
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
19:35
Peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile prezidențiale. „Este arma noastră”
15:04
Traian Băsescu: ”Susțin Forța Dreptei în folosul doamnei Lasconi. Pe Geoană, dacă îl zdruncin puțin, își pierde busola!”
-► Carmen Gabriela Stejeroiu, la data faptelor şef Serviciu Fond Cinematografic şi director economic (exercitări temporare ale funcţiei) în cadrul CNC, acuzată de 27 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.
-► Gabriela Dincă, la data faptelor angajat în cadrul Serviciului Fond Cinematografic, acuzată de 27 de infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care unele în formă simplă, iar altele în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii notează în rechizitoriu că în contextul finanţării din fonduri publice a unor producţii cinematografice, în perioada 2006 - 2016, cei trei inculpaţi şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu prevăzute în cuprinsul Ordonanţei 39/2005 privind cinematografia, cu ocazia încheierii a 84 de contracte în cadrul cărora Centrul Naţional al Cinematografiei ar fi plătit efectiv suma de 51.106.409 de lei.
"Deşi în actul normativ menţionat sunt prevăzute expres condiţiile în care anumite societăţi comerciale (producători de film) pot beneficia de finanţare din partea CNC, cei trei ar fi facilitat obţinerea de finanţare pentru nouă producători de film care nu ar mai fi avut dreptul legal de a obţine acele sume de bani. Practic, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, aceştia ar fi permis ca aceiaşi producători de film să beneficieze de noi credite directe sau finanţări nerambursabile din partea CNC, în ciuda faptului că nu îşi respectaseră obligaţiile rezultate din contractele aflate în derulare, ajungând, din nou, în poziţia de a încălca aceleaşi obligaţii", se arată în comunicatul DNA.
De asemenea, în rechizitoriu este menţionat un demers concret al unuia dintre directorii care i-au succedat inculpatului Eugen Şerbănescu la conducerea CNC şi care a cerut instituirea unei popriri asupra conturilor uneia dintre societăţile debitoare, rezultatul fiind acela că a fost recuperată suma de 262.036 lei.
DNA informează că, în cauză, Centrul Naţional al Cinematografiei s-a constituit parte civilă cu suma de 46.785.781 de lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Eugen Șerbănescu: ”O gravă mistificare a realității”
La începutul lunii iulie, fostul director al CNC, Eugen Șerbănescu, a transmis o scrisoare deschisă către Ministerul Justiției, CSM, DNA și Avocatul Poporului, în care susține că este nevinovat.
El afirmă că speța care s-a creat la DNA, ”fără temeinicie faptică sau juridică”, reprezintă ”o gravă mistificare a realității, un non-sens căruia i se atribuie aparență penală - într-un dosar de așa-zis abuz în serviciu, în care nicunul dintre elementele constitutive ale infracțiunii nu sunt îndeplinite, neexistând probe în acest sens”.
”Realitatea este simplă și clară: cuantumul alocat de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei în urma unui concurs, pentru producția unui film, a fost transformat de către producător – cu bonuri și facturi auditate – în filmul pentru care a fost alocat. Obiectul contractului a fost realizat. Filmul există, se află în exploatare, a repurtat și premii internaționale. Absurdul apare în momentul în care procurorii decretează că întârzierea de predare a copiei standard a filmului peste termenul calendaristic contractual sau depășirea altor termene birocratice au introdus brusc, peste noapte, un prejudiciu. Dar nu orice prejudiciu. Ci, anume, un prejudiciu egal chiar cu suma de bani alocată de C.A. și cheltuită de producător pentru producția filmului în cauză. Ca și cum s-ar fi produs deturnare de fonduri, ca și cum filmul n-ar exista, ca și cum banii s-ar fi volatilizat, evaporat, aneantizat.” - afirma la acea vreme Eugen Șerbănescu.
