CSM acuză presiuni din partea oficialilor europeni asupra judecătorului din cazul Kovesi

Afirmaţiile sunt făcute într-o scrisoare deschisă "pentru apărarea independenţei Justiţiei faţă de presiunile politice exercitate asupra judecătorului naţional învestit cu o procedură judiciară" în cazul Laurei Codruţa Kovesi.

Scrisoarea CSM

"Conform competenţelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independenţa Justiţiei se garantează conform mecanismelor constituţionale din statele membre, iar în cazul de faţă, fiind creată presiune nelegitimă pe judecători şi instituţii judiciare din România, în baza art. 133 din Constituţie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să facă aplicarea prevederilor legale privind apărarea independenţei Justiţiei. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii analizează cu imparţialitate şi obiectivitate conduita oamenilor politici raportată la independenţa Justiţiei, indiferent de nivelul lor de reprezentare naţional sau european, pentru că numai prin acţiune imparţială, obiectivă şi neselectivă se pot promova deplin valorile europene ale independenţei Justiţiei şi domniei legii, prin identificarea derapajelor şi corectarea lor'', se arată în scrisoarea publicată pe site-ul CSM.

Secţia pentru judecători a CSM constată că, prin declaraţiile şi prin acţiunile lor, lideri europeni precum Manfred Weber, Guy Verhofstadt şi Antonio Tajani "au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul naţional învestit cu soluţionarea cauzei, ingerinţe cu consecinţa subminării independenţei Justiţiei, înfăptuită prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe".

Citește și

ÎCCJ amenință Guvernul pentru redirecționarea unor drepturi către ajutoare sociale. Magistrații și le-au stabilit retroactiv

CSM mai constată că, în ultimele zile, s-au intensificat declaraţiile şi acţiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată Laura Codruţa Kovesi, "declaraţii care au potenţial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiţi magistraţi din România, separat de susţinerea politică pentru numirea sa în funcţia de procuror-şef al Parchetului European".

"Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate, impun respectarea fundamentelor Uniunii şi a competenţelor autorităţilor statelor membre şi instituţiilor europene. Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competenţelor şi urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii şi de constituţiile statelor membre. Tratatul Uniunii Europene stabileşte în art. 2 că statul de drept şi justiţia independentă fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toţi oficialii şi instituţiile europene şi trebuie garantate şi asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competenţa aparţine statelor în baza principiului autonomiei de decizie şi trebuie să fie respectate standardele unei justiţii independente, atât funcţional, cât şi personal pentru magistraţi. Constituţia României stabileşte, cu relevanţă în prezenta situaţie, în art. 124 - 126, 131 alin. (1) şi 132 alin. (2), cadrul organizării judiciare, în condiţii de independenţă, imparţialitate, legalitate şi responsabilitate, iar în art. 133 stabileşte atribuţia exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independenţa justiţiei, competenţă exercitată conform atribuţiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", subliniază documentul.

Sursa citată mai arată că standardele internaţionale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia sau ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independenţă funcţională şi personală a justiţiei şi magistraţilor, iar jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a României defineşte în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România.

"Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară autorităţile judiciare şi judecătorii să nu poată fi supuşi niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizaţi şi pe care le au în soluţionare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanţie generală cu obligaţie corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituţii, indiferent cine sunt acestea, de a nu acţiona în sensul creării unor presiuni asupra instituţiilor judiciare sau magistraţilor relativ la cauze concrete. În concluzie, declaraţiile şi acţiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat şi în afara atribuţiilor lor statutare, au afectat independenţa justiţiei din România în ceea ce priveşte o procedură judiciară aflată în curs de soluţionare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind pe doamna Laura Codruţa Kovesi", se subliniază în scrisoarea Secţiei pentru judecători a CSM.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Mihaela Evi a rupt internetul la Turcia - România