Comisia juridică a Camerei Deputaţilor: Raport de adoptare pentru proiectul privind desfiinţarea SIIJ

62243096

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat, vineri, un raport de adoptare a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

S-au înregistrat 18 voturi "pentru" şi şapte "împotrivă".

Ce prevede proiectul de lege

Proiectul de lege, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

"Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul.

Potrivit unui amendament propus de deputatul PSD Steluţa Cătăniciu, adoptat de Comisia juridică, "de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale".

Citește și
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi "procurori anume desemnaţi".

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul "foarte bine" la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.

Proiectul de lege urmează să intre săptămâna viitoare la dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public
Alex Florenţa: DIICOT ar trebui să atingă o rată de trimitere în judecată de 20%. Ce spune despre Ministerul Public

Procurorul general Alex Florenţa, propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct la DIICOT, a afirmat că ponderea trimiterilor în judecată este de 9,4% la Ministerul Public, iar la DIICOT se apropie de 13%.

Audieri la CSM. Aviz negativ pentru Gil-Julian Iacobici și indecizie la Alex Florența pentru poziția a doua în DIICOT
Audieri la CSM. Aviz negativ pentru Gil-Julian Iacobici și indecizie la Alex Florența pentru poziția a doua în DIICOT

CSM a dat miercuri aviz negativ propunerii ministrului de Justiție de numire a lui Gil-Julien Grigore-Iacobici în funcție de procuror șef-adjunct al DIICOT. De asemenea, membrii CSM nu au căzut de acord în cazul lui Alex Florența, iar votul va fi reluat.

Livratori din Bangladesh aduși în România cu promisiuni false. Chinul la care au fost supuși când au ajuns în țara noastră
Livratori din Bangladesh aduși în România cu promisiuni false. Chinul la care au fost supuși când au ajuns în țara noastră

Acuzații de crimă organizată și chiar de sclavie îi vizează pe doi bengalezi care aduc din țara lor, în România,  forță de muncă ieftină. Procurorii DIICOT au descins în locuințele suspecților și i-au ridicat cu mandate pentru a le cere explicații.  

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume
Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat miercuri, la Parlament, că niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de vreo persoană cu nume şi prenume.