CCR a admis parțial cererea Guvernului. Iohannis să revoce miniștrii, Dăncilă la vot în Parlament

Astfel, judecătorii Curții Constituționale au admis cererea Guvernului și au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între premier și președinte, legat de refuzul revocării și a numirii interimarilor.

Totodată, judecătorii constituţionali au stabilit, referitor la desemnarea miniştrilor plini, că nu există conflict între premier şi preşedinte, şeful statului nefiind obligat să semneze decretele de numire a acestora.

Președintele este obligat să revoce miniștrii demiși. Șeful statului trebuie să emită de îndată decretele de revocare și de desemnare a miniștrilor interimari.

Deși se confirmă astfel, un conflict juridic de natură constituțională între cele două palate, nici premierul nu scapă de obligații. Viorica Dăncilă va trebui să ceară un vot de încredere pentru noul cabinet, format după plecarea ALDE de la guvernare.

Citește și

Viorica Dăncilă: Iohannis blochează salariile bugetarilor. Abuzul de putere continuă

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Decizia Curții Constituționale:

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi cu privire la pct.1, 2 și 3 și cu unanimitate cu privire la pct.4, a decis:

1. Admite cererea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri, la propunerea primului ministru, potrivit art.85 alin.(2) din Constituția României, republicată, precum și de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art.107 alin.(3) din Constituția României, republicată.

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321 și nr.5/5324 din 26 august 2019, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși prin adresele nr.5/5362, nr.5/5363 și nr.5/5364 din 27 august 2019;

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324, nr.5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019.”

Premierul Viorica Dăncilă s-a plâns că președintele Iohannis a refuzat numirea miniștrilor - titulari sau interimari - și a creat blocaje instituționale.

Așa că prim-ministrul i-a cerut, prin vocea secretarului general al Guvernului, să se constate existența unui conflict juridic de natură constituțională. Administrația prezidențială l-a contrazis, însă, pe Toni Greblă.

Reprezentantul lui Dăncilă, în fața CCR: ”Aveți o misiune ingrată”

Cel care a suținut partea premierului Vioricăi Dăncilă în fața judecătorilor Curții Constituționale a fost secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.  El a declarat că, în momentul în care Viorica Dăncilă a solicitat numirea miniştrilor titulari, coaliţia PSD-ALDE funcționa şi că nu existau semne că s-ar destrăma, iar Klaus Iohannis a blocat activitatea Guvernului.

”În momentul în care prim-ministrul României, în bază prerogativelor constituţionale a solicitat preşedintelui să numească 4 miniştri titulari, coaliţia PSD-ALDE care susţine guvernul actual era în funcţiune. Nu exista niciun semn că această coaliţie s-ar putea destrăma, nu se ştie dacă în mod definitiv sau există doar neînţelegeri între partide. Refuzul preşedintelui de a numi titulari pe aceste ministere în momentul în care coaliţia era în funcţiune reprezintă o încălcare de atribuţii. Refuzând numirea acestor miniştri, Guvernul a venit cu alte propuneri care din nou au fost respinse prin declaraţii publico-politice depăşind cu mult cadrul unei abordări instituţionale între preşedinte şi guvernul României”, a spus secretarul general al Guvernului.

Greblă a mai afirmat că în ultima perioadă există din ce în ce mai des solicitări de tranşare a conflictelor juridice între instituţiile statului, din cauza refului preşedintelui de a-şi exercita atribuţiile constituţionale.

”Din păcate în ultima perioadă asistăm din ce în ce mai des la solicitări de tranşare a conflictelor juridice de natură constituţională de către Curte. Conflictele juridice de natură constituţională între preşedinte, prim-ministru, Parlament sunt din ce în ce mai dese, dar au un numitor comun: refuzul preşedintelui de a îndeplini atribuţiile sale constituţionale. Pentru că unele din refuzuri creează de-a dreptul blocaje instituţionale, am considerat că în prezenta situație trebuie să sesizăm CCR, pentru că în prezent Guvernul are 6 ministere care nu mai funcţionează.

S-a găsit o soluţie normativă pentru a delega pe o anume perioadă funcţia de ordonator de credite secretarului general de la fiecăre minister, însă ministerele au activitate complexă, nu e vorba numai de plata salariilor, iar atribuţiile acestor ministerele nu pot fi exercitate în prezent, practic activitatea miisterelor este blocată.

Unele ministere au un rol deosebit mai ales în această perioadă, dacă ne gândim în principal la ministerul de Interne care are rolul principal în organizarea alegerilor. Vă solicit să examinaţi cererea de constatare a conflictului juridic de natură constituţională între preşedinte şi Guvernul României, reprezentat de prim ministru, conflict iscat de refuzul preşedintelui de a numi miniştri pe posturile vacanţe şi de a numi interimari în momentul în care 3 dintre membrii Guvernului şi-au depus demisia. Ambele situaţii reprezintă în opinia noastră veritabile conflicte juridice” - a spus Greblă.

În opinia reprezentantului lui Dăncilă, președintele Klaus Iohannis ar fi recunoscut ”implicit” că interimatul funcţiei trebuie să fie asigurat ”imediat”.

”Și preşedintele României recunoaşte implicit faptul că interimatul funcţiei trebuie să fie asigurat imediat deoarece la pagină 7 în notele depuse, citez - Schimbarea compoziţiei politice implică o nouă negociere politică cu partidele politice parlamentare, care poate conduce şi la alte schimbari în compoziţia politică, la schimbări în structura Guvernului sau la schimbarea unor miniştri asumați de un partid politic și înlocuirea acestora cu alţi miniştri chiar ai aceluiaşi partid.

Deci preşedintele vorbeşte în cazul în care s-ar schimba compoziția politică de negocieri în care sunt angrenate partidele politice pentru a configura o nouă majoritate parlamentară care să susţină un Guvern remaniat. În această situaţie intervine funcţia de ministru interimar, tocmai pentru că negocierile nu sunt simple, uneori durează săptămâni, pentru că uneori Parlamentul este în imposibilitate de a valida un Guvern remaniat, fie că este în vacanță fie că acum ne apropiem de alegerile prezidențiale și în această situație Parlamentul este timp de o lună în vacanță, între 10 octombrie și 24 noiembrie Parlamentul va fi în vacanță. Pentru aceste motive, Legiuitorul a gândit funcţia de ministru interimar care, rintr-o procedură simplificată, să poată să preia atribuţiile ministrului titular pe perioadă limitată” - a spus Toni Greblă în fața judecătorilor de la CCR.

Prin urmare, Guvernul condus de Viorica Dăncilă este de părere că Iohannis este obligat să asigure buna funcționare a Guvernului.

”În ceea ce priveşte miniştrii interimari, numiţi ca urmare a demisiei a 3 miniştri ALDE, noi considerăm că ne aflăm cu prisosinţă în situaţia unui conflict juridic de natură constituţională, preşedintele practic fiind obligat de Constituţie, de bunele practici constituționale, de deciziile CCR, să asigure funcționarea în continuare a Guvernului prin numirea imediată a unor interimari pe perioadă limitată de timp.”

(..)

”Aveţi o misiune în continuare ingrată, aceea ca după ce veţi fi constatat existenţa acestor 2 conflicte juridice de natură constituţională să arătaţi calea de urmat, pentru ca instituții fundamentale ale statului român să intre în parcursul constituțional și să nu genereze arbitrar conflicte juridice de natură constituțională cu consecințe. Este prima dată când un conflict juridic de natura constituțională a generat practic blocarea unor activități absolut indispensabile funcționării statului român”, a mai subliniat secretarul general al Guvernului.

Scandalul numirii miniștrilor. Este remaniere guvernamentală sau nu?

Conflictul dintre cele două palate, Victoria și Cotroceni, a izbucnit după ce președintele Klaus Iohannis a respins propunerile făcute de premierul Viorica Dăncilă de numire a unor miniștri.

Iohannis a spus că Dăncilă îi cere o remaniere guvernamentală, care, în opinia sa este o remaniere ”neavenită, nepotrivită” și pe care o ”refuză clar”. El a adăugat că premierul trebuie să se prezinte în faţa Parlamentului cu o solicitare de validare a guvernului, "altfel lucrurile nu se pot rezolva".

În replică, premierul a anunţat că Guvernul sesizează Curtea Constituţională pe această temă.

"Miercurea trecută, (n.r. - şeful statului) refuza nejustificat numirea de miniştri în Guvernul României. O săptămână mai târziu, domnul Iohannis blochează din nou numirea miniştrilor interimari în Guvernul României, refuzând de data aceasta să dea un răspuns. Suntem într-o situaţie fără precedent, o situaţie de confuzie şi dezechilibru generată de comportamentul iresponsabil şi egoist al preşedintelui.

Domnul preşedinte Iohannis are obsesia blocajelor. (...) Şi pentru că românii merită să nu fie implicaţi şi sacrificaţi de către preşedinte în numele ambiţiei prezidenţiale, Guvernul României va sesiza Curtea Constituţională pentru a reclama un conflict juridic cu şeful statului", a susţinut atunci Dăncilă.

Scandalul a pornit după ce Dăncilă a anunțat că a decis să propună președintelui Klaus Iohannis 3 miniștri de la ALDE, rămase vacante în urma retragerii acestei formaţiuni de la guvernare în luna august.

În felul acesta, Dăncilă încearcă să evite să mai ajungă în Parlament, unde ar trebui să ceară un vot de încredere, pentru că riscă să nu obțină o majoritate absolută.

Astfel, pentru portofoliul Mediului şi funcţia de viceprim-ministru a fost nominalizată Graţiela Gavrilescu (ALDE), pentru portofoliul Energiei a fost nominalizat Ion Cupă (ALDE), iar pentru Relaţia cu Parlamentul a fost nominalizat Ştefan Băişanu (ALDE).

De asemenea, Dăncilă a mai anunţat că va trimite preşedintelui Klaus Iohannis şi nominalizarea lui Dan Chirilă la MAI (în prezent secretar de stat la MAI), Camelia Gavrilă la Educaţie, iar pe Dan Matei în funcția de vice-prim ministru.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5