Astfel, Înalta Curte poate continua procesul prin care solicită Guvernului plata sumelor restante, estimate la 4,8 miliarde de lei. ÎCCJ a câștigat procesul în primă instanță, iar recursul formulat de Guvern urmează să fie judecat în octombrie.
Surse judiciare au transmis pentru Știrile PRO TV, că în cazul în care ÎCCJ va câștiga definitiv procesul cu Guvernul, plata restanțelor nu se va aplica automat. Executivul va trebui să înceapă procedura pentru alocarea banilor, însă sumele nu vor putea fi acordate fără adoptarea unei legi în Parlament sau a unei ordonanțe de urgență. Parlamentul nu este însă obligat să adopte un astfel de act.
Prin urmare, decizia CCR nu înseamnă că ÎCCJ va primi imediat cele 4,8 miliarde de lei. Procesul dintre ÎCCJ și Guvern continuă, iar recursul urmează să fie judecat la Înalta Curte pe 8 octombrie.
Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că cererea premierului Ilie Bolojan privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este inadmisibilă.
„Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale constante, atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar”, precizează sursa citată.
Judecătorii CCR afirmă că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce ţin de activitatea instanţei judecătoreşti – soluţionarea cererii de recuzare, ritmul judecăţii, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalităţile stabilite şi interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate şi pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituţională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituţie.
„Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008)”, explică judecătorii.
În consecinţă, cererea lui Ilie Bolojan „excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţată de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale”.
Decizia de miercuri a CCR este definitivă şi general obligatorie.
Reacția ÎCCJ: „Nu a existat nici blocaj instituţional”
Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) afirmă, după ce Curtea Constituţională a respins cererea lui Ilie Bolojan privind conflictul cu Guvernul, că în realitate sesizarea a pus în discuţie dreptul de acces la instanţă a unei categorii profesionale - magistraţii, menţionând că un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor. „Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”, adaugă sursa citată.
„Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituţională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Constituţională a confirmat argumentele susţinute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituţională. Guvernul nu a indicat nicio competenţă constituţională pe care Înalta Curte şi-ar fi însuşit-o şi nicio atribuţie a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituţional”, afirmă reprezentanţii ICCJ.
Judecătorii instanţei supreme consideră că, în realitate, sesizarea „a pus în discuţie dreptul de acces la instanţă a unei categorii profesionale, magistraţii”.
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor. Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”, adaugă sursa citată.
Înalta Curte ia act de faptul că soluţia Curţii Constituţionale a fost adoptată cu majoritate de voturi şi remarcă faptul că judecătorii constituţionali care au pronunţat-o demonstrează „ataşament faţă de valorile fundamentale ale organizării statului român şi rolul justiţiei ca putere în stat, arătând societăţii prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacţionată sau alterată”.
În aceeaşi zi, judecătorii constituţionali au amânat, pentru 21 octombrie, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic Guvern - Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE, însă şi în acest caz pronunţarea a fost amânată pentru aceeaşi dată, notează News.ro.
Judecătorii CCR au pe agenda şedinţei de miercuri cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan în 2 iulie, după sentinţa dată în 5 mai (ziua demiterii Guvernului său) de Curtea de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Premierul Ilie Bolojan a explicat atunci că a iniţiat acest demers de sesizare a CCR afirmând că puterea judecătorească "nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică" de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
El adăuga că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.
"În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului", afirma Ilie Bolojan.
La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.
ÎCCJ preciza că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.
Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Magistraţii CAB au admis cererea ÎCCJ în 5 mai, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind 8 octombrie 2026.
Pe de altă parte, miercuri, 30 septembrie, pe masa judecătorilor CCR se află şi cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE.
