Analiștii politci taxează ultima idee a lui Toader: ”Ne întoarcem la vremurile trecute?”
Incriminarea demnitarilor pentru aşa-zisa denigrare a ţării, despre care a vorbit ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ar putea fi interpretată drept un atac la libertatea de exprimare.
Spun asta analiştii politici care i-au ascultat discursul din Parlamentul European. Ministrul Justiţiei a negat însă, într-o declaratie pentru PRO TV, că ar avea de gând să propună o asemenea măsură.
Dar şi vineri, la Guvern, premierul Viorica Dăncilă a acuzat "oameni politici români" că dezinformează, iar acest lucru este, în opinia sa, inacceptabil.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
În fața parlamentarilor europeni, ministrul Justiţiei a vorbit despre cum în Codurile penale ale unor ţări dezvoltate ar exista acuzaţia de denigrare la adresa demnitarilor care-şi critică ţara.
Tudorel Toader: ”Mandatul pe care-l are un demnitar, indiferent de nivelul de reprezentare, este cel de a promova valorile naţionale, europene, de a consolida, ajuta la îndreptarea, ridicarea standardelor unde este necesar şi nicidecum de a denigra țara de origine.
Sunt țări cu stat de drept ridicat structurat mai înalt decât România care sancţionează denigrarea ţării respective de către demnitarul, cel care e împuternicit să o reprezinte."
Vineri, l-am întrebat pe ministrul Justiţiei ce intenţii are.
Reporter: "Dar aveţi de gând să puneţi în aplicare şi la noi ceva similar?”
Tudorel Toader: ”Eu doar am spus că în unele Coduri penale se află aşa, atât. Mai departe... n-am spus nimic.”
Reporter: ”V-a inspirat aşa de tare?”
Tudorel Toader: ”Am spus numai ce scrie în alte Coduri. Mai mult nu."
Analiştii politici spun că, dacă într-adevăr mai există aşa ceva în ţările dezvoltate, reprezintă cel mai probabil rămăşiţe ale unor vremuri apuse şi nu se mai aplica în prezent.
Cristian Pârvulescu, politolog: "În România, în acest context, a folosi astfel de ameninţări la adresa libertăţii de expresie are o singură semnificaţie: aceea de a face o parte a societăţii să se teamă şi să nu se mai exprime. Este o atitudine evident iliberală, deci îndreptată împotriva libertăţilor civile şi a drepturilor omului."
Viorica Dăncilă pare însă la fel de deranjată de critici şi a declarat deschis acest lucru la începutul şedinţei de guvern.
Viorica Dăncilă: "Ne confruntăm cu o campanie de dezinformare împotriva țării noastre, alimentată de oameni politici români, mergând până la cel mai înalt nivel. Acest lucru este inacceptabil."
Cristian Pârvulescu, politolog: "Este o obsesie a guvernanţilor să promoveze o astfel de legislaţie - din punctul meu de vedere este profund neconstituţională. Ce înseamnă până la urmă aceasta aroganță de a-i obliga pe unii, aşa-zişi demnitari, să se supună unei viziuni unice? Ne întoarcem la vremurile trecute?"
În 2017, şeful PSD Liviu Dragnea a promovat Legea defăimării, prin care propunea amenzi de până la 100.000 de lei pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunităţi.
A retras-o după reacţiile negative pe care le-a provocat. Anul trecut a declarat însă că nu renunţă la idee, dar că momentan nu reprezintă o prioritate.