Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, consideră că acest conflict nu este unul de conjunctură, ci rezultatul unei „greşeli de programare” structurale a coaliţiei de guvernare.
PSD: „Premierul nu mai are legitimitate democratică”
Declanşarea oficială a crizei a fost marcată de comunicatul Partidului Social Democrat, care a anunţat că demisiile miniştrilor săi formalizează decizia de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Social-democraţii susţin că, în acest moment, prim-ministrul nu mai beneficiază de o majoritate parlamentară, fapt ce îi anulează „legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României”. Conform PSD, menţinerea unui guvern nefuncţional este o abordare „profund iresponsabilă”, invocând indicatori economici alarmanţi precum recesiunea, inflaţia şi prăbuşirea consumului. Partidul s-a declarat însă pregătit să participe la formarea unui nou executiv proeuropean, acceptând varianta unui „premier, politic sau tehnocrat”, cu condiţia ca acesta să fie capabil să colaboreze cu o majoritate parlamentară stabilă.
„Greşeala de programare”: Puterea „dictatorială” a premierului
Analizând situaţia, politologul Cristian Pîrvulescu subliniază că dificultăţile coaliţiei provin din modul în care este definită instituţia prim-ministrului în legislaţia secundară. „Această coaliţie nu funcţionează în mod normal pentru că de la început a fost greşit programată”, afirmă acesta. Pîrvulescu explică faptul că, deşi constituţional rolul premierului ar trebui să fie de echilibru, reglementările actuale i-au oferit puteri care îl transformă dintr-un coordonator într-un lider autoritar:
- Modelul istoric CDR: Profesorul aminteşte că în trecut premierul era doar un „dirijor care a încercat să obţină din partea orchestrei guvernamentale o melodie cât mai apropiată de armonie”, lucru reflectat în modelul guvernului Ciorbea unde şedinţele durau mult, până exista un consens, iar premierul juca rol de mediator.
- Modelul Adrian Năstase: Schimbarea a apărut când legislaţia a fost modificată astfel încât prim-ministrul să poată decide unilateral atunci când nu există consens („concert”), fapt considerat de Pîrvulescu drept „principalul impediment, pentru că este împotriva realităţii coaliţiei”.
Expertul consideră că soluţia ar fi adaptarea funcţionării guvernului la regulile coaliţiei, în loc de a transforma funcţia de premier într-o „redută autoritară”.
Scenariile ieşirii din criză: Tehnocrat sau moţiune de cenzură?
În privinţa viitorului imediat, Pîrvulescu observă două strategii divergente: PSD insistă pe proceduri constituţionale şi pe lipsa susţinerii politice, în timp ce PNL mizează pe faptul că PSD nu are o majoritate proprie pentru a răsturna guvernul. Cu toate acestea, politologul avertizează că premierul nu poate evita la infinit Parlamentul: „Ilie Bolojan nu poate să rămână fără vot de încredere din Parlament”. Printre soluţiile de „rezolvare rapidă” identificate se numără:
- Numirea unui tehnocrat: Un premier independent ar putea debloca situaţia fără a epuiza termenul maxim de 45 de zile.
- Moţiunea de cenzură: Deşi ar putea scurta criza, aceasta ar descalifica PSD la nivel european, deoarece ar presupune o colaborare cu AUR.
AUR, noul „arbitru al puterii” în România
Cel mai riscant aspect al crizei actuale este, în viziunea lui Pîrvulescu, rolul de arbitru dobândit de partidele extremiste. Acesta critică dur faptul că supravieţuirea guvernului a ajuns să depindă de AUR, care se foloseşte de „şantajul cu costurile politice” pentru a bloca schimbarea.„Cei care au devenit arbitri puterii în România [...] sunt cei de la AUR”, punctează politologul, adăugând că orice vot de încredere în Parlament va fi imposibil fără sprijinul acestora. Pîrvulescu se declară surprins de disponibilitatea unor partide democratice de a cocheta cu forţe pe care le descrie ca fiind extremiste, considerând acest lucru o problemă gravă de concepţie politică. În viziunea lui Pîrvulescu, cea mai mare surprindere vine din partea USR care, pentru a doua oară în ultima vreme, prin vocea preşedintelui Fritz şi-ar arăta disponibilitatea de a colabora cu AUR.
Chiar dacă miniştrii PSD rămân în funcţie până la publicarea decretelor în Monitorul Oficial, aceştia nu vor mai participa la şedinţele de guvern. Întreaga soartă a guvernării se mută în Parlament, unde, după cum conchide politologul, realitatea matematică este implacabilă: „Votul de încredere din Parlament nu poate fi făcut decât cu sprijinul AUR. Punct”.
Zegrean: Fost judecător CCR, despre sesizarea în urma demisiilor în bloc ale miniștrilor PSD: „Curtea nu dă consultații”
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, și fostul judecător constituțional Tudorel Toader au respins joi ideea că PSD ar putea obține de la CCR o „clarificare" în criza politică actuală.
Ambii au subliniat că instituția nu emite consultanță juridică, ci doar soluționează conflicte constituționale concrete.
„Curtea Constituțională nu dă consultații. El [liderul PSD Sorin Grindeanu] vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curții Constituționale să facă și cererea în locul lui?", a declarat Zegrean pentru News.ro.
Când se poate ajunge la CCR
Potrivit fostului președinte al CCR, sesizarea ar fi posibilă doar dacă, în cele 45 de zile de interimat, primul-ministru nu propune miniștri "plini", cu competențe depline, pentru audiere și vot în Parlament, sau dacă legislativul nu face moțiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.
„Dacă românii ar citi și-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât și ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate", a afirmat Zegrean.
Reguli pentru remaniere
Întrebat dacă numărul miniștrilor demisionari contează, Zegrean a explicat diferența dintre înlocuirea unui ministru și remanierea care schimbă structura Guvernului. „Unul dacă pleacă și trebuie să pună pe altul în locul lui, spre exemplu, dacă este de la același partid de la care a plecat celălalt, nu trebuie să meargă în Parlament, deci îl propune primul-ministru, îl numește președintele. Dacă însă prin procedura asta de remaniere se schimbă compoziția politică sau structura Guvernului, atunci este obligat primul-ministru să îi ducă în Parlament, pentru că președintele țării nu îi poate numi decât după aprobarea Parlamentului", a precizat el.
Votul se dă numai pentru miniștrii înlocuiți, iar procedura este similară cu cea de la formarea Guvernului: audieri în comisii, apoi vot în plen.
Referitor la prelungirea interimatului peste 45 de zile, Zegrean a fost categoric: "Nu este posibil nici măcar cu un minut".
