iLikeIT. Romanii care participa la aventura explorarii spatiului. Cum au ajuns astronautii sa fie inlocuiti de roboti
Spatiul. Ultima frontiera. Ce e dincolo, de cer? La intrebarea asta, omenirea e inca foarte departe cu raspunsurile. Sunt vreo 40 de ani - 43, mai exact - de cand un om nu a mai parasit orbita; sarcina le-a fost pasata robotilor.
Din 1972, omenirea nu a mai parasit confortul orbitei terestre. Apollo 17 a fost ultima misiune care ne-a dus pe Luna. Razboiul Rece a transformat spatiul in loc de parada militara si tehnologica pentru rusi si americani. Cei din urma cheltuiau anual echivalentul a 43 de miliarde de dolari de astazi... in aceasta directie. Sovieticii lucrau, la randul lor, la foc continuu: pompau capital in rachetele Soyuz si satelitii Sputnik. Asa au ajuns Gagarin si Armstrong in paginile de istorie a omenirii.
Schimbarile politice si o masiva criza petroliera au incetinit explorarea spatiala. Focusul s-a mutat usor, usor pe cercetare. De aceea, ne si laudam astazi cu o Statie Spatiala Internationala. De pe urma colaborarii dintre NASA, RKA - agentia ruseasca, JAXA - Japonia, CSA din Canada si Agentia Spatiala Europeana - din care si Romania face parte - s-a nascut acest veritabil laborator spatial. Menirea: sa cerceteze orice indiciu legat de originea vietii, efectele spatiului asupra corpului uman, sa ne ivnete despre astronomie, fizica si meteorologie. Din anumite zone de pe pamant, ISS este vizibila cu ochiul liber.
Resursele si astronautii ajung la Statie cu ajutorul rachetelor Soyuz. De ce este importanta ISS? La nevoie, poate sa devina un fel de gara centrala pentru viitoarele misiuni spre Marte si spre Luna. In acest episod voiam sa ajungem! Ce se intampla in prezent?
Pe Luna si pe Marte misuna mai multe rovere. Masinarii controlate de la distanta, care pot fotografia si lua mostre de sol. Pe Luna sunt si chinezii, care pun Yutu...la treaba. In 2017, gasca robotilor se va mari. A fost nevoie ca Google sa lanseze un concurs la nivel global, cu premii de 30 de milioane de dolari, ca sa se intample asta... Dar sa zicem ca rezultatul conteaza.
Totusi, urmatoarea mare tinta a umanitatii ramane sau ar trebui sa ramana Marte. Asta daca vorbim despre explorare si nu ne panicam in cazul resurselor tot mai putine de pe Terra. Curiosity, rover-ul NASA a descoperit, la sfarsitul lui septembrie, nu pe Matt Damon ci un parau cu apa sarata. Vehiculul a fost lansat in 2011, dupa multi ani de simulari computerizate, la care au participat si ingineri romani. Romania a fost implicata in dezvoltarea aplicatiilor de simulare a efectelor termice si a vibratiilor asupra asamblului, capsula sistem de amartizare.
"Marte 2020" este urmatorul proiect major al NASA. Misiunea principala: sa caute dovezi ale existentei vietii pe Marte, indiferent de timpul in care s-ar fi intamplat asta. Abia dupa ce robotii aduna suficiente informatii, putem spera ca primii oameni vor pleca spre planeta rosie. Problemele nerezolvate sunt multiple. O singura misiune ar costa cam 500 de miliarde de dolari. Exista intrebari legate de combustibilul care ar alimenta vehiculul spatial dus-intors, pe parcursul celor 54 de milioane de kilometri ce despart planetele. De durata drumului si de multe, multe alte aspecte. 2030 e un deadline realizabil, decent pentru o posibila amartizare.
Implicarea privata in cursa spatiala este una din povestile frumoase ale secolului 21. Jeff Bezos si Elon Musk investesc masiv bani si suflet in explorarea necunoscutului. Bezos, seful Amazon, vrea sa reduca cheltuielile cu zborul orbital. Racheta Blue Origin face trasee dus-intors.
SpaceX, compania lui Elon Musk, merge pe aceeasi abordare: transport rapid si ieftin catre spatiu. Elon si-a acordat un interval de doua decenii pentru a trimite primii oameni pe Marte. Pe termen lung, vrea sa ajuge la formarea primei colonii.
Revenind cu picioarele pe pamant, Mugurel Balan, cercetator stiintific la Institutul de Stiinte Spatiale, raspunde la mai multe intrebari. Restul il vedeti insa in materialul video.
