1,8 kilograme de monede pentru 1,6 litri de benzina
Aproximativ 20 de soferi s-au adunat intr-o parcare din Cluj-Napoca dupa care s-au indreptat in coloana catre o benzinarie de pe Calea Turzii si si-au alimentat, pe rand, masinile cu doar cativa litri de combustibil.
Romania Libera: La casa, tinerii i-au exasperat pe vanzatori pentru ca au platit, fiecare, cu cate o punga de monede de unul, cinci sau zece bani. "Am colindat toata ziua magazinele ca sa strang banutii astia. Am aici un kil de bani, vreo 32 de lei , si de ei am cumparat benzina", a spus un tanar. Altul a pregatit o punga care continea monede de un ban in suma totala de 10 lei, care cantarea 1,8 kilograme si cu care a platit 1,6 litri de benzina. Baietii au explicat ca nu sunt toti soferi profesionisti, ci pur si simplu au vrut sa protesteze in acest fel fata de o scumpire care li se pare nejutificata atata timp cat salariile romanilor sunt nu doar mai mici decat in alte tari ale Uniunii, ci mai mici fata de cat erau in urma cu sase luni, iar pretul barilului, spun ei, nu s-a modificat in ultima vreme.
Gandul: Romanii fata-n fata cu maghiarii. Cum suntem in sondaje Multumiti de 2010, increzatori in directia spre care se indreapta Romania, mai sanatosi, mai cititi si mai legati de biserica, asa apar etnicii maghiari comparativ cu romanii, potrivit unui sondaj realizat la sfarsitul lui 2010 de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie. Doar 18% dintre romani au dus-o bine in 2010, arata raportorul IRES. Potrivit acestuia, doar cei cu studii superioare, cu venituri mai mari sau de nationalitate maghiara sunt pozitivi in aprecierea anului trecut. De altfel, maghiarii sunt mai optimisti decat romanii si atunci cand vine vorba de directia spre care se indreapta Romania, mai arata cercetarea.
Adevarul: Cum scoti Ordonanta 50 din contractul de credit Ordonanta 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori s-a aplicat clientilor cu imprumuturi in derulare numai in perioada iunie-decembrie 2010. In Legea privind OUG 50, publicata in Monitorul Oficial la 30 decembrie 2010, se precizeaza ca prevederile actului normativ nu mai au aplicabilitate pentru creditele vechi. Iar asta dupa ce milioane de romani au fost chemati la ghiseele bancilor, pana la jumatatea lunii septembrie, sa semneze actele aditionale la contracte. Foarte putini dintre ei au semnat insa documentele (circa 15% din cei 4,4 milioane de debitori), iar cei mai multi au acceptat tacit prevederile, prin nesemnare. In plus, o mica parte au contestat actele si se afla in negocieri cu banca. Ce se intampla acum, cand ordonanta nu mai are aplicabilitate pentru aceste contracte? Legea prevede ca, in cazul actelor aditionale acceptate tacit, contractul se considera modificat, insa cele doua parti - client si banca - au la dispozitie 60 de zile (adica pana la 27 februarie) pentru a se razgandi. Atat clientul, cat si banca pot denunta actul aditional, iar contractul sa ramana in forma dinaintea intrarii in vigoare a actului normativ, in iunie 2010.
Jurnalul National: CNADNR nu munceste, dar greseste de 90 de milioane de euro Romania nu are autostrazi, dar are regi ai asfaltului si programe nationale de infrastructura. Romania nu are legislatie pe masura, dar are pretentii de tara europeana. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) se face ca lucreaza cu bani europeni, dar plateste bani de la buget pe greseli de milioane de euro. In sapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despagubiri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor generoase sunt constructorii. Banii nu sunt dati pentru lucrari. Milioanele de euro sunt doar speculatii pe "intamplatoarele" greseli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase si de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal romanesc, banii ceruti in astfel de cazuri de constructori sunt catalogati ca "despagubiri" si nu sunt "taxati" de stat.
Evenimentul Zilei: Sport de sezon: pescuit in supermarketul scufundat Pana pe 4 ianuarie, bunurile hipermarketului inghitit de pamant in Ocna Mures au fost pazite de reprezentantii politiei si de cei ai jandarmeriei. Dupa retragerea acestora, zona a fost luata cu asalt de "pescarii" care aduna tot ce se poate. In fiecare zi, la primele ore ale diminetii, zeci de localnici, in special de etnie roma, ies la "pescuit" de produse alimentare, care spun ca aduna marfa doar pentru uz personal, nu pentru vanzare, si ca aleg doar produsele ambalate ermetic. Miercuri dimineata, la ora 10.00, cativa angajati de la Electrica se chinuiau, folosind o macara prea mica, sa ridice un transformator aflat la cativa metri de marginea craterului. Nereusind sa ridice containerul prea greu, cativa au renuntat si au inceput sa pescuiasca si ei alaturi de persoanele de etnie roma. Cei de la Electrica nu pareau interesati de produsele alimentare, ci de accesoriile pentru autoturisme (odorizante, scuturi de plastic pentru jenti si altele asemenea).
